1traducator

Peste 40 de procente din tinerii Spaniei nu au loc de muncă. Mulţi dintre ei nici nu studiază şi sunt dependenţi financiar de părinţii lor. Grupa de vârstă între 18 şi 25 de ani a fost etichetată de sociologi drept generaţia Ni-Ni – prescurtarea de la „ni estudian, ni trabajan“ (nici nu studiază, nici nu lucrează). Guvernul de la Madrid este sub presiune după ce evoluţia negativă a economiei spaniole a lovit în primul rând tinerii. Peste 40 la sută din ei sunt şomeri. Cu alte cuvinte, unul din cinci tineri spanioli nu are loc de muncă. Cifra s-a dublat în ultimii doi ani. Sindicatele ameninţă cu greva, iar instituţiile financiare internaţionale precum FMI avertizează Executivul spaniol că piaţa muncii trebuie reformată fără întârziere. Tinerii din Peninsula Iberică, spun sociologii citaţi de revista germană „Der Spiegel", şi-au pierdut speranţa şi cheful de viaţă specific vârstei. Spania are, după Letonia (peste 22%), cea mai mare rată a şomajului (20%) din Uniunea European

Aproape de închiderea actualei stagiuni teatrale, profesorul Vintilă Mihăilescu va intreprinde o incursiune argumentativă în teritoriul circumscris întrebării ”La început a fost cultura?”. Conferinţa va avea loc duminică, 6 iunie 2010, la sala Atelier, de la ora 11.00. Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete) După ce va trece în revistă cele două mari abordări europene asupra dezvoltării societăţii, respectiv, “raţionalisul metodologic” şi “empirismul metodologic”, cum au fost definite de antropologul britanic Edmund Leach, conferenţiarul va analiza motivele pentru care intelectualii români au avut, dintotdeauna, o preferinţă exclusivistă pentru raţionalism. Domnia sa va expune motivele acestei înclinaţii şi va analiza consecinţele impunerii acestei opţiuni asupra vieţii sociale din România, în trecut şi în prezent. Despre Vintilă Mihăilescu Licenţiat şi doctor în psihologie al Universităţii din Bucureşti, Vintilă Mihăilescu a fondat

Am făcut săptămîna trecută, invitat fiind la emisiunea Vorba de cultură, realizată de Ema Stere, la Radio România Cultural, o pledoarie pentru literatura română. Am rostit vreo 20-30 de nume de scriitori care au publicat în ultimul deceniu, indicînd şi titlurile volumelor lor. Cred că este o datorie, ca jurnalişti culturali, să susţinem aceste nume, ce compun literatura română actuală, ori de cîte ori avem prilejul. Deja, cu toate eforturile noastre, tinerii de azi (în mare parte) se îndepărtează de literatura română sau o privesc exotic, indigest, ca un supliciu. Ceea ce e nefiresc, e anormal, e revoltător. Acum un an, Jan Willem Bos, priceputul traducător al literaturii române, îmi spunea într-un interviu: „În Olanda se citeşte foarte multă literatură olandeză. Aici ne deosebim, voi vă plîngeţi că nu sînt citiţi scriitorii români, eu vă spun că în Olanda sînt foarte mulţi scriitori olandezi foarte citiţi. Nu e unul sau doi, vorbim de 10, 15, poate de 20 de scriitori olandezi foarte

Compania Diverta, membră a grupului RTC Holding, a anunţat începerea procesului de insolvenţă, administratorul propus fiind Casa de Insolvenţă Transilvania. Compania nu a dat detalii despre datoriile cumulate, acestea urmând să fie disponibile în cursul zilei de mâine, 28 mai. Citiţi mai multe pe MONEY.ro. Conform Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, conturile companiei au fost folosite pentru garantarea unui credit de trei milioane de euro, contractat de la Unicredit Bank de Sebra Francize, o companie membră a grupului RTC Holding, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Diverta deţine în prezent 62 de magazine în 39 de oraşe cu o suprafaţă de peste 24.000 mp, inclusiv cel din Republica Moldova. Diverta a încheiat anul financiar 2009 cu o cifră de afaceri de 35 milioane euro, în scădere cu aproximativ 30% comparativ cu 2008.

Drepturile de autor, conventiile civile si reglementarile privind persoanele fizice autorizate vor fi reglementate printr-o lege speciala si taxate in mod unitar prin contributii sociale, inclusiv in cazul persoanelor care au carte de munca, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Mihai Seitan. "Drepturile de autor, PFA-urile si conventiile civile vor fi reglementate printr-o lege speciala si vor fi taxate toate intr-un fel, anume cu 5% contributia pentru sanatate si 5% contributia pentru pensii, inclusiv cei care au si carte de munca. Este vorba aici de o definire foarte clara a ceea ce inseamna drept de autor", a spus, la finalul sedintei de guvern, ministrul Muncii. El a apreciat ca dreptul de autor este utilizat in prezent ca un drept salarial mascat. "Dreptul de autor a fost conceput ca, atunci cand ai scris o carte, cel care o vinde sa iti dea si tie ceva. La film, la fel. In prezent, la noi acesta este un drept salarial mascat", a spus Seitan. http://

Soarta produselor culturale de calitate e în mare pericol! Sunt din ce în ce mai puţine fonduri pentru cultură de la stat şi de la privaţi. Recenta declaraţie a ministrului Kelemen Hunor anunţă vremuri grele pentru finanţarea culturii. „După cum bine ştiţi, se discută reducerea bugetului ministerului la capitolul bunuri şi servicii de unde am putut finanţa până acum evenimente şi proiecte culturale prin alocarea unor sume proiectelor depuse la minister” - a declarat ministrul Kelemen Hunor într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului având drept subiect atragerea fondurilor europene şi rolul lor pe timp de criză. În acest an, nu va fi achiziţionată nicio carte din bugetul central pentru bibliotecile judeţene. Banii pentru proiecte culturale vor fi cu 60% mai puţini şi distribuiţi după interese politice locale şi naţionale. României îi lipseşte o lege a produselor şi proiectelor culturale prin care cărţile, discurile de jazz ori operele de artă să nu mai fie impozitate

Autori: Ovidiu Hurduzeu, Mircea Platon Editura : Logos Motto: “Nu ni se potriveşte nici un model extern de civilizaţie: nici cel sovietic, nici cel american, nici cel nipon sau german. Ar fi trebuit să fim lăsaţi să creştem organic, dinlăuntrul nostru. Cred că schema de bază, arhetipal-seminală, a fiinţei noastre se găsea undeva în duhul vechiului sat valah: care sat, murind cu zile, ne-a lăsat de izbelişte, la mijloc de drum, între preistorie şi electronică. Nu avem un pattern, creştem şi descreştem aiurea, după legi haotice, stejari în ghivece, lupi în seminare marxiste, ingineri căutând petrol şi oţel şi negăsind decât cimitire de folclor şi limbă.” (Ion D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal). În răstimpuri, în orice cultură apar cărţi care dinamitează ideile considerate până atunci a fi de neconstestat. Cărţi inclasificabile, care deschid drumuri, redefinesc perspective şi creează un climat nou. Nu cred că greşesc când afirm că A treia forţă: România profundă, cartea

Harold Pinter, maestrul teatrului deschis şi al... controverselor Cum se întîmplă adesea cu marii scriitori, aceia care marchează cu adevărat o epocă, despre Harold Pinter se pot spune o mulţime de lucruri, nu întotdeauna consonante, ci mai degrabă disonante, aşa cum personalitatea lui, cu atîtea feţe în cei mai bine de 50 de ani de operă şi viaţă publică, ni l-a lăsat pentru posteritate. Exact cu 53 de ani în urmă, Pinter, care avea pe atunci 27 de ani, debuta gălăgios cu piesa The Room, căreia i-au urmat la scurt interval o serie de texte ce îl plasau neîndoios sub aripa lui Osborne, ca unul dintre acei tineri furioşi ce aveau să schimbe faţa teatrului londonez şi nu numai! Însă era destul de greu de găsit un calificativ exact, fără să fie restrictiv, unui dramaturg care era în acelaşi timp actor, şi nu numai în piesele sale, scenarist de film, poet. Era în Harold Pinter un spirit neobosit care căuta deschideri, drumuri şi soluţii noi în tot ceea ce practica. N-a întîrziat multă

Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Gheorghe Stanca, cunoscut în mediul literar sub pseudonimul Ghenadi Strungar, pentru însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere, faptă prevăzută de articolul 141 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Ministerul Public informează, luni, că procurorii au stabilit că Stanca şi-a însuşit în mod ilicit o traducere anterioară din limba rusă în limba română a operei "Jurnal" scrisă de autorul rus Lev Tolstoi, traducere făcută de Janina Ianoşi, el prezentând această traducere ca fiind propria sa operă de creaţie intelectuală. Lucrarea "Memorii" a fost editată, tipărită şi publicată de editura "Adevărul Holding", sub pseudonimul de Ghenadi Strungar. În scopul formulării unor concluzii obiective, întemeiate pe elemente de probaţiune ştiinţifică, necesare pentru elimina

Volumul " Anii tacerii ", ce cuprinde scrieri si poezii argheziene publicate in premiera, a fost lansat, sambata [15 mai], in cadrul celei de-a XX-a editii a Zilelor Academice Aradene, eveniment organizat la Centrul de cercetare a literaturii argheziene din municipiul Arad, anunta Agerpres. Lansarea volumului, coordonat de Barutu Arghezi, fiul marelui poet si prozator, marcheaza implinirea a 130 de ani de la nasterea lui Tudor Arghezi. Cartea "Anii tacerii", aparuta la Editura "Vasile Goldis University Press" a Universitatii de Vest "Vasile Goldis" din Arad, este prefatata de academicianul Eugen Simion. Lansarea volumului a fost marcata si de o sesiune de comunicari stiintifice, avand ca tema viata si activitatea literara a lui Tudor Arghezi. Rectorul Universitatii de Vest "Vasile Goldis", prof. univ. dr. Aurel Ardelean, a anuntat, cu aceasta ocazie, instituirea Premiului Anual "Tudor Arghezi", distinctie ce va fi acord

Volumul “ Poezie română contemporană. Mărci stilistice ” (Ed. Junimea, 2010) intenţionează să fie, conform cuprinsului, o iute ochire subiectivă asupra poeziei contemporane, pe criterii în primul rând axiologice. Cei “33 + 1” poeţi prezenţi în această carte, subsumaţi de noi categoriei estetice şi generaţionale de epigoni (nu atât cei născuţi, etimologic vorbind, după modele) se numără printre cei care au reelaborat ideile şi stilul unor predecesori celebri din poezia română modernă. Epigonii probează nu numai asimilarea deconstructivă a marii stagiuni poetice interbelice, ci şi a meteorilor Virgil Mazilescu, Petre Soica, Cezar Ivănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Mircea Ivănescu, Mihai Ursachi etc., in siajul cărora continuă să ne uimească gheizerele ludice, intertextuale, subversive semnalate de Radu G. Ţeposu în a sa “istorie tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă”. O probă de continuitate, aşadar, dar şi de ruptură, despărţire, disociere în sensul proprie

de Clara Margineanu Liviu Rebreanu la Valea Mare, înainte de trecerea în nefiinţă. Autorul unor construcţii epice monumentale, romancier, nuvelist şi dramaturg, Liviu Rebreanu este unul dintre ctitorii istoriei literaturii române. Şi-a câştigat statutul de întâiul mare prozator modern, o dată cu apariţia şi receptarea critică a romanului "Ion" în 1920. Investigaţia psihologică, realismul şi obiectivitatea scriiturii, capacitatea de a construi personaje memorabile i-au asigurat lui Liviu Rebreanu un loc binemeritat în conştiinţa publicului cititor şi l-au situat între cei mai prestigioşi scriitori ai literaturii române. S-a născut în 1885, în satul Târlişua, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost bursierul unei Academii militare din Budapesta, dar, iniţial, a dorit să devină medic. Într-o convorbire cu Felix Aderca, publicată în Adevărul literar şi artistic(1926), Rebreanu îşi aminteşte: "Ofiţer n-am simţit că voi fi... Eu eram scriitor. Am scris şi publicat nenumărate

Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România (USR), Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) şi Asociaţia Difuzorilor şi Editorilor - Patronat al Cărţii (ADEPC), vă invită la primul mare eveniment dedicat exclusiv poeziei din România, sub sloganul : Tu Nu Citeşti Poezie? - Târgul Naţional al Cărţii de Poezie. TNCP, ediţia I, este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public conceptul poeziei contemporane vizibile şi interactive. În cele patru zile ale Târgului, poezia, cartea de poezie, poeţii şi revistele de cultură care publică poezie vor fi protagonişti ai unui eveniment inedit în spaţiul românesc post-decembrist care pune la loc de cinste creaţia poetică, marcă identitară a oricărui spaţiu cultural veritabil. Totul va avea forma unui Târg de carte - un loc unde cele mai importante edituri de poezie din întreaga ţară îşi vor pune la dispoziţia cititorilor cele mai noi apariţii. De asemenea, vor avea

Corespondenţă din Milano de Magdalena Popa Buluc 30 Apr 2010 Duminică dimineaţă, celebrul dirijor de origine rusă Semyon Bychkov va permite accesul publicului la repetiţia pentru un important concert ce va avea loc luni seară la Teatrul Scala din Milano. Manifestarea, programată în cadrul celebrării bicentenarului Schumann, are în program “Simfonia nr. 2, op. 61” a celebrului compozitor. Biletele la repetiţie vor costa între 5 şi 50 de euro. Preţul scăzut îl transformă într-o manifestare cu scop caritabil. În mod normal, un bilet de cinci euro la un concert dirijat de Bychkov ar fi o insultă pentru dirijor şi pentru orchestră. Dar muzicianul se declară onorat de iniţiativă, mărturisind că vrea să-i aducă în teatru pe cei care n-au bani. S-a spus că pentru Bychkov dirijatul este o artă vizuală. “Nu este nevoie de multe cuvinte”, a explică el. “Gestul trebuie să transmită tempoul şi caracterul operei. Reţinut, violent, interior. Pentru aceasta este nevoie de braţele, de mâinile şi

Prozatorul băcăuan este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români contemporani. Scrierile lui Petru Cimpoeşu au fost traduse în mai multe ţări europene. E greu să nu-ţi placă Petru Cimpoeşu. Umorul lui fin, ironia, volubilitatea îl fac un partener de dialog ideal. Scriitorul este însă şi un om de nădejde, gata mereu să întindă o mână de ajutor oricărui prieten aflat la ananghie. A făcut de toate în viaţa sa, cu o dăruire extraordinară. A lucrat ca inginer petrolist, a condus Teatrul de Animaţie din Bacău, a fost profesor şi jurnalist, a coordonat o televiziune, iar acum este şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bacău. A fost premiat pentru proză Dincolo de toate, Petru Cimpoeşu este unul dintre cei mai de succes scriitori contemporani români, activitate premiată în nenumărate rânduri de Uniunea Scriitorilor din România, Academia Română şi chiar Academia Republicii Cehe. „Pentru mine scrisul nu e propriu-zis o muncă. Mai degrabă o r

Kindle DX, de mărime apropiată de coala format A4, dă posibilitatea (ca şi Kindle 2, de altfel) să te abonezi, prin intermediul conectivităţii G, la multe dintre ziarele lumii. Înscriindu-te pe Amazon.com printr-o procedură standard poţi cumpăra, printre altele, 60 de cotidiene americane, 12 canadiene, 2 franţuzeşti, unul cehesc, şase britanice şi unul rusesc. Fiecare ziar poate fi citit gratis timp de 14 zile. După care, dacă n-ai anulat comanda, eşti abonat automat pentru o lună. La unele („Le Monde", „New York Times") abonamentul lunar e scump. Dacă „Moscow Times" sau „Shanghai Daily" costă 9,99 dolari, „Le Monde" atinge 27,99. Odată înscris sau abonat, acolo unde există acoperire 3G, ţi se descarcă automat pe e-reader ediţia din dimineaţa zilei respective. Odată descărcată în memoria e-readerului, poate fi citită în orice alt moment al zilei sau, dat fiind că se arhivează automat, şi în zilele următoare. Kindle DX are şi avantajul că, tot prin conexiune

Let's face it -- English is a crazy language. There is no egg in eggplant nor ham in hamburger; neither apple nor pine in pineapple. English muffins weren't invented in England or French fries in France. Sweetmeats are candies while sweetbreads, which aren't sweet, are meat. We take English for granted. But if we explore its paradoxes, we find that quicksand can work slowly, boxing rings are square and a guinea pig is neither from Guinea nor is it a pig. And why is it that writers write but fingers don't fing, grocers don't groce and hammers don't ham? If the plural of tooth is teeth, why isn't the plural of booth beeth? One goose, 2 geese. So one moose, 2 meese? One index, 2 indices? Doesn't it seem crazy that you can make amends but not one amend, that you comb through annals of history but not a single annal? If you have a bunch of odds and ends and get rid of all but one of them, what do you call it? If teachers taught, why didn't preache