Treceți la conținutul principal

Generaţia Ni-Ni


Peste 40 de procente din tinerii Spaniei nu au loc de muncă. Mulţi dintre ei nici nu studiază şi sunt dependenţi financiar de părinţii lor. Grupa de vârstă între 18 şi 25 de ani a fost etichetată de sociologi drept generaţia Ni-Ni – prescurtarea de la „ni estudian, ni trabajan“ (nici nu studiază, nici nu lucrează).

Guvernul de la Madrid este sub presiune după ce evoluţia negativă a economiei spaniole a lovit în primul rând tinerii.

Peste 40 la sută din ei sunt şomeri. Cu alte cuvinte, unul din cinci tineri spanioli nu are loc de muncă. Cifra s-a dublat în ultimii doi ani. Sindicatele ameninţă cu greva, iar instituţiile financiare internaţionale precum FMI avertizează Executivul spaniol că piaţa muncii trebuie reformată fără întârziere.

Tinerii din Peninsula Iberică, spun sociologii citaţi de revista germană „Der Spiegel", şi-au pierdut speranţa şi cheful de viaţă specific vârstei. Spania are, după Letonia (peste 22%), cea mai mare rată a şomajului (20%) din Uniunea Europeană. Problema locurilor de muncă creează un cerc vicios. „Cine nu are un job părăseşte ţara" constată ziariştii germani.

Următoarea piesă a dominoului: şomajul ridicat scade puterea de cumpărare a spaniolilor şi, în consecinţă, şi vânzările.

Yo-Yo sau dependenţa financiară de părinţi

Lipsa unui loc de muncă îi determină pe tinerii spanioli să rămână dependenţi de părinţii lor. Mulţi dintre ei se reîntorc în casa părintească în momentul în care au rămas fără job.

Psihologii citaţi de „Der Spiegel" au numit fenomenul „Yo-Yo", după numele popularei jucării care constă din două discuri agăţate de un fir care sunt lăsate să cadă drept pentru ca apoi să se ruleze înapoi pe fir. Specialiştii de la Institutul Injuve susţin că dependenţa financiară de părinţi îi determină pe tinerii spanioli să nu protesteze faţă de situaţia economică din ţară, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în Grecia.

„Vorbim mai ales de persoanele până în 25 de ani, care nu au studii şi care trăiesc în casa părinţilor. Ele au sentimentul inutilităţii atât de dezvoltat încât li se pare lipsit de sens să mai facă ceva ca să-şi câştige independenţa de toate felurile, pornind de la cea financiară", spune sociologul Enrique Gil Calvo, citat de presa germană. Efectul nociv al crizei asupra generaţiei tinere este creşterea abandonului şcolar.

Aproximativ 30 la sută din adolescenţii spanioli părăsesc şcoala înainte de obţinerea unei diplome de bacalaureat, iar lipsa pregătirii face şi mai dificilă găsirea unui loc de muncă.

Magda Crişan, 29 mai 2010

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.