Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din septembrie, 2010

O româncă a câştigat concursul de literatură al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei

Scriitoarea Liliana Lazăr a câştigat ediţia de anul acesta a concursului de literatură al Organizaţiei Internaţională a Francofoniei (OIF) - „Prix des cinq continents de la Francophonie", obţinând astfel 10.000 de euro şi promovare în mediul cultural internaţional, anunţă MAE, citat de Newsin. Românca stabilită acum în sudul Franţei a fost premiată pentru romanul „Terre des affranchis" (Pământul celor eliberaţi), în dauna celorlalte nouă titluri ajunse în finala competiţiei. Acelaşi roman i-a adus scriitoarei născute în 1972 şi premiul literar La Premiere din Belgia. Festivitatea de premiere va avea loc în 22 octombrie la Château de Chillon, Montreux (Elveţia), în cadrul unei ceremonii prezidate de secretarul general al OIF, Abdou Diouf. Concursul câştigat de Lazăr este organizat anual şi reprezintă o oportunitate pentru scriitorii debutanţi să se afirme în mediul literar internaţional. Prin intermediul acestuia, OIF îşi propune să reflecte expresia diversităţii cultura

În România, Ungaria şi Bulgaria sunt mai puţin de 10% cei care cunosc bine o limbă străină

Trei adulţi români din patru nu cunoşteau în 2007 nicio limbă străină, situându-se cu mult sub media europeană, deşi 96% dintre elevii ciclului gimnazial din România studiază engleza, iar 83% dintre ei au în programă şi o a doua limbă străină, relevă datele unui Eurostat dat publicităţii vineri. Aproape o treime (30%) dintre adulţii din UE (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) declarau în 2007 că stăpânesc bine o limbă străină, o altă treime (30%) aveau cunoştinţe de bază, iar 38% nu ştiau nicio limbă străină. În cazul României, 5,2% dintre persoanele chestionate au spus că stăpânesc foarte bine o limbă străină (faţă de media europeană de 13,3%), alţi 4,9% cunoşteau bine o limbă străină (faţă de o medie de 15,9%), 14,3% dintre români aveau cunoştinţe de bază ale unei limbi străine (faţă de o medie europeană de 29,6%), iar 75% dintre români nu ştiau nicio limbă străină (faţă de media de 38,3% în Europa). Cei mai mulţi vorbitori performanţi de limbi străine, printre adulţi, se

Jack London, corespondent de razboi

Jack London a fost cel mai bine vândut, cel mai bine platit si cel mai cunoscut autor american al timpului sau. A scris 51 de carti, sute de articole si mii de scrisori. Multe dintre ele au fost publicate postum. Activitatea lui de corespondent de razboi este, însa, mai putin cunoscuta. Desi cariera sa de corespondent a durat numai 5 luni, Jack London a fost creditat cu cele mai multe si mai bune reportaje despre razboiul ruso-japonez (1904-1905), mai multe decât oricare dintre corespondentii trimisi la fata locului. Declansarea razboiului „Japonia se mobilizeaza pentru razboiul cu Rusia!“ Acest mesaj electrizant trimis de observatorii straini din Sankt-Petersburg si Tokyo, în primele zile din 1904, a creat efervescenta în marile capitale ale lumii. De mai multi ani, Rusia tarista îsi extinsese influenta si reusise sa patrunda mult în teritoriile din sud (Manciuria), cu ajutorul cailor ferate transsiberiene, intrând în coliziune cu noul imperiu în expansiune al Japoniei. Rusii ca

Straelen 2010. Colegiul european al traducătorilor

Primul popas, în drum spre Straelenul anului 2010, s-a numit Düsseldorf. Un oraş aseptic: clădiri în culori şterse ori pur şi simplu alb-gri, curăţenie desăvîrşită, ca în toată Germania. Descopăr trei locuri interesante; mai întîi oraşul vechi: case în stil olandez, design în trepte, cu un etaj şi mansardă, primărie îmbrăcată în iederă, cafenele deschise pînă noaptea tîrziu, ceai negru, libanez, cu savoare unică. A doua privelişte deosebită o oferă Rinul: fluviu întunecat, poduri futuriste, şlepuri lungi, doldora de marfă, faleză pietruită, pradă vîntului tăios, terase vesele. În fine, casa lui Heinrich Heine. La intrare, primesc o mică broşură, pe o parte văd casa poetului, în epocă, secolele XVIII-XIX: sus apartamentul familiei, jos un magazin; pe cealaltă parte, casa Heine azi: „Heine Haus-Müller&Böhm Literaturhandlung-Literaturca“. În interior funcţionează o librărie, prelungindu-se generos cu o sală de concerte – într-un colţ se vede un pian cu ştaif –, dar şi cu lecturi din s

Letiţia Tudorin: vinde îngheţată pentru bani de meditaţii

Olimpica Letiţia Tudorin (19 ani, clasa a XII-a) s-a bătut pentru România cu sute de elevi din Europa, la concursul internaţional de limba latină din Arpino, Italia. În plus, mai are şi trei premii la olimpiada naţională. Când colegele ei colindau barurile, ea traducea din textele veritabile ale lui Caesar sau Cicero, de dinainte de Hristos. Pentru performanţele sale, ministerul a "recompensat-o" cu câte 50 şi 75 de lei. Ca să-şi câştige banii de manuale, Letiţia vinde vara la mare îngheţată şi gogoşi. Din garsoniera ei unde locuieşte cu părinţii şi fratele, micuţa latinistă Letiţia Tudorin a ajuns bun naţional. Anul trecut a fost selectată în lotul naţional şi s-a bătut pentru România cu peste 500 de elevi din întreaga Europă. Asta s-a întâmplat acasă la Cicero, în orăşelul Arpino de lângă Roma, loc de pelerinaj pentru îndrăgostiţii de limba latină din toată lumea. Din '80, acolo se ţine an de an concursul internaţional «Certamen Ciceronianum Arpinas». E crema competiţ

John Maxwell Coetzee – Premiul Nobel pentru literatură 2003

John Maxwell Coetzee s-a născut în 1940 în Cape Town, Africa de Sud, într-o familie bilingvă care, deşi nu avea origini britanice, vorbea în mod curent engleza și germana, fapt ce a declanşat în viitorul scriitor o puternică atracţie pentru cultura europeană. A crescut folosind engleza ca limbă maternă. Îşi încheie strălucit studiile de literatură engleză şi matematică la University of Cape Town în 1961, apoi se mută în Anglia, unde lucrează ca programator. Îşi ia doctoratul cu o teză despre Samuel Beckett la University of Texas, Austin (1965-1969), ţine cursuri de literatură la New York până în 1971, apoi la University of Cape Town. În cele două volume de memorii ficţionalizate, publicate în 1997, respectiv 2002, Coetzee oferă descrieri ample asupra primei părţi a vieţii sale. Prima dintre acestea – „Boyhood” („Copilăria”) acoperă perioada dintre 10 şi 13 ani. In paginile acestui volum, Coetzee se descrie ca fiind un copil bolnăvicios, care iubea cărţile şi spiritul liber al mam

Primii fiori ai textului scris

Cei mai importanţi scriitori români, printre care Mircea Cărtărescu, Simona Popescu, Ioan Es. Pop şi Ioana Nicolaie, au dezvăluit, pentru „Adevărul literar şi artistic“, cum s-au apucat de literatură. Majoritatea nu s-au gândit că vor fi vreodată scriitori adevăraţi, dorindu-şi să devină cosmonauţi sau cântăreţe de operă, şi au „comis“, la începuturi, texte poliţiste şi de aventuri. Celebrul Mircea Cărtărescu, soţia sa, poeta şi romanciera Ioana Nicolaie, dar şi poeţi deja clasici precum Ioan Es. Pop sau Simona Popescu ori prozatorii „tinere speranţe" douămiiste Florin Lăzărescu şi Radu Pavel Gheo, se numără printre autorii importanţi care au acceptat să răspundă întrebării: „Vă amintiţi primele încercări literare?". Ca o concluzie generală, majoritatea repondenţilor şi-au dorit, în copilărie, să devină, „când se vor face mari", orice altceva decât scriitori (cosmonauţi, cântăreţe de operă etc.) şi, chiar apucându-se de „mâzgălit hârtia", nu au crezut niciodată că

Situatia PFA-urilor, dupa ultimele modificari aduse Codului Fiscal

Persoanele fizice autorizate nu vor datora contributii de asigurari sociale, cu exceptia celor care obtin venituri din drepturi de autor. Odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 82/2010, doar persoanele platite in baza unor contracte de drepturi de autor sau conventii civile sunt obligate sa plateasca contributii la pensii, sanatate si somaj. Spre deosebire de OUG 58/2010, care prevedea ca pentru toate veniturile din activitati independente (aici fiind incluse si PFA-urile) sa se plateasca contributii de asigurari sociale, noua ordonanta prevede aceasta obligatie doar pentru veniturile din contracte de drepturi de autor si conventii civile. Potrivit ordonantei, in sistemul public de pensii si al asigurarilor pentru somaj, veniturile de natura profesionala sunt definite ca venituri realizate din drepturi de autor si drepturi conexe si/sau activitati desfasurate pe baza de contracte / conventii civile incheiate potrivit Codului Civil; Astfel, PFA-urile vor plati contributiile prevaz

Dilema absolventului de limbi străine: call center sau „la catedră“

Aproximativ 1.000 de absolvenţi au ieşit de pe băncile facultăţilor de limbi străine în acest an, iar o mare parte dintre aceştia s-au angajat pe unul dintre cele 3.200 de joburi scoase la concurs de firmele care şi-au deschis sau şi-au extins centrele de servicii de outsourcing în oraşe precum Bucureşti, Cluj, Braşov, Timişoara sau Iaşi. Scăderea prestigiului statutului de profesor şi lipsa altor oportunităţi de carieră i-au determinat pe mulţi studenţi sau absolvenţi de facultăţi limbi străine să accepte temporar un loc de muncă mai bine plătit în call centere, chiar dacă nu sunt întotdeauna mulţumiţi. Aproximativ 10.000 de români s-au angajat în ultimii ani la diviziile de outsourcing ale unor giganţi ca Alcatel-Lucent, Genpact, HP, IBM, Oracle, Wipro, Sykes, Computer Generated Solutions, XL World sau ING Asigurări, pentru a presta servicii precum procesare de facturi sau suport IT pentru firme occidentale. Facultăţile de limbi străine au scos anul acesta aproximativ 1.000 de ab

Care sunt elementele de noutate aduse prin modificarile la OUG nr. 58/2010?

Ordonanta de Urgenta nr. 82/2010 pentru modificarea art. 7 alin. (1) pct. 2 subpct. 2.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum si pentru modificarea art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 638, din 10 septembrie 2010. Actul normativ, adoptat saptamana trecuta de Executiv, vizeaza persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din drepturi de autor si/sau in baza unor conventii/contracte civile. Conform declaratiilor facute de ministrul muncii, Ioan Botis, noile prevederi sunt aplicabile incepand cu data de astazi, 13 septembrie. "Este de precizat ca plata contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate se face in conditiile Legii 95/2006 privind reforma in sistemul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare. OUG adoptata

Noi modificari fiscale: Pentru contractele de drepturi de autor si conventii civile se platesc contributii la somaj si pensii - nimic despre sanatate. Nimic nici despre PFA

Ordonanta de Urgenta 82/2010, publicata vineri seara, in Monitorul Oficial, reformuleaza prevederile OUG 58/2010, privind contributiile la asigurarile sociale pentru venitul din activitati independente. Este ceea ce au incercat sa explice cei doi ministri de resort miercuri, dupa Sedinta de Guvern. Noile prevederi se refera numai la drepturile de autor si conventii civile, pentru care vor trebui platite contributii sociale si de somaj, in cuantumurile stabilite de celebra Ordonanta 58. Niciun cuvant despre asigurarile de sanatate si nici despre obligatiile datorate de Persoanele Fizice Autorizate. "In esenta, ordonanta nu mai reglementeaza asigurarile sociale pentru profesiile libere, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale. Acest lucru nu inseamna ca aceste categorii profesionale nu datoreaza asigurari sociale, datoreaza si acestea plata contributiilor insa in conformitate cu reglementarile din legislatia primara: Legea 19/2000 privind pensiile, Legea 95/2006

Lecturi în vremuri de austeritate. Cărţi mai nu ştiu cum

- Robert Louis Stevenson nu mai este un nume des vehiculat prin lumea literară. Are un anume prestigiu academic şi locul lui în ierarhiile anglo-saxone, dar este mult mai des pomenit şi popular, cumva datorită adaptărilor pentru scenă şi ecranizărilor făcute. Atît Comoara din insulă , cît mai ales Straniul caz al doctorului Jekill şi al domnului Hyde (Editura Saeculum Vizual, 2010) au beneficiat de multe şi variate transpuneri cinematografice. Unde găsim nume de mari regizori (Ruben Mamoulian, Zukor), iar în rolurile principale, monştri sacri ai scenei şi ai ecranului, precum Jean Louis Barrault, John Barrymore sau inegalabilii Spencer Tracy şi Ingrid Bergman, într-o versiune din 1941. De care ne amintim şi noi pentru naturaleţea, firescul şi emoţia cu care cumpăneau fiecare secvenţă din filmul văzut la Cinemateca bucureşteană, în plin regim comunist. Ni se pare binevenită lansarea pe piaţa românească a acestei povestiri, cunoscute multora dintre noi, doar pe văzute, şi nu pe citite.