Treceți la conținutul principal

Despre cultură şi intelectualii români, la “Conferinţele Teatrului Naţional”

Aproape de închiderea actualei stagiuni teatrale, profesorul Vintilă Mihăilescu va intreprinde o incursiune argumentativă în teritoriul circumscris întrebării ”La început a fost cultura?”. Conferinţa va avea loc duminică, 6 iunie 2010, la sala Atelier, de la ora 11.00. Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021. 314. 71. 71 (Agenţia de bilete)


După ce va trece în revistă cele două mari abordări europene asupra dezvoltării societăţii, respectiv, “raţionalisul metodologic” şi “empirismul metodologic”, cum au fost definite de antropologul britanic Edmund Leach, conferenţiarul va analiza motivele pentru care intelectualii români au avut, dintotdeauna, o preferinţă exclusivistă pentru raţionalism.

Domnia sa va expune motivele acestei înclinaţii şi va analiza consecinţele impunerii acestei opţiuni asupra vieţii sociale din România, în trecut şi în prezent.

Despre Vintilă Mihăilescu

Licenţiat şi doctor în psihologie al Universităţii din Bucureşti, Vintilă Mihăilescu a fondat în 1990 Societatea de Antropologie Culturală din România, a fost profesor invitat la numeroase universităţi din Europa şi este în prezent profesor de antropologie şi şeful catedrei de sociologie de la Scoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Colaborator permanent al Dilemei Vechi, Vintilă Mihăilescu a fost între 2005 şi 2010 directorul general al Muzeului Ţăranului Român.

Specializat în comunităţi rurale, a publicat în 1999 la editura Paideia, "Fascinaţia diferenţei", în care rezumă şi comentează douăzeci de ani de cercetări în teren efectuate în nordul Gorjului. Au urmat "Socio-hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei", Paideia, 2000, "Vecini şi Vecinătăţi în Transilvania", Paideia, 2002, "Socio-hai-hui prin arhipelagul România", Polirom, 2006, "Antropologie. Cinci introduceri", Polirom, 2007 şi "Cotidianul văzut de aproape. Etnografii urbane", Polirom, 2010. A editat de asemenea volume de specialitate în Belgia, Franţa, Canada şi Germania, iar o selecţie din articolele sale publicate în Dilema Vechea fost publicată şi în Serbia.

În ultima vreme, interesele sale de cercetare se îndreaptă, pe de o parte, spre teoria şi istoria disciplinei, iar pe de altă parte, spre antropologia urbană.

scrisă de Adina Ştefan

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.