Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2017

Cartea celebră „1984”, în care autorul descrie un regim totalitar, redevine bestseller odată cu învestirea lui Donald Trump

Când a scris „1984”, George Orwel nu se gândea la o societate din viitor, ci la prezent. Distopia sa nu pretinde a fi o metaforă, ci o descriere a totalitarismului din secolul XX, mai ales a stalinismului. Dar iată că această carte scrisă în 1948 s-a transformat într-un punct de referinţă în era lui Donald Trump, în care post-adevărul şi „faptele alternative” au pus stăpânire pe politică. Un purtător de cuvânt al editurii Signet Classics care publică în prezent „1984”, a semnalat pentru postul public de radio NPR că de la învestirea celui de-al 45-lea preşedinte al SUA, „vânzările au crescut cu 10.000%”. Joia aceasta, romanul politic „1984” era încă numărul 1 pe lista de bestsellers a site-ului amazon.com. Orwell prezintă în cartea sa „nouvorba” /o limbă robotizată care completează imaginea de lume ordonată ştiinţific/, iar protagonistul său lucrează la Ministerul Adevărului care se ocupă de a stabili ceea ce este fals şi cee

Cehov, marele scriitor răpus de o boală cumplită

La 29 ianuarie 1860 s-a născut scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (d. 15 iulie 1904). Cehov s-a născut la Taganrog, oraş la Marea Azov. Între 1867 şi 1879, face studii primare şi secundare în oraşul natal. Frecventează teatrul şi conduce o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditaţii. În 1879, începe studii de medicină la Moscova şi-şi ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice. După absolvire, in 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor. În această perioadă, publică proză, lucrând şi la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin, unde recenzează populaţia. În timpul voiajului său în Italia, din 1894, starea sănătăţii sale se înrăutăţeşte. În 1896, îl cunoaşte pe Constantin Stanislavski, care îi va regiza piesele

Florin Gheorghiţă: Fizicianul care vânează OZN-uri

Ieşeanul este primul cercetător care a scris despre fenomenele paranormale. Acesta a colecţionat sute de poze, mărturii ale existenţei OZN-urilor. Specializat în fizică, Florin Gheorghiţă şi-a descoperit pasiunea pentru fenomenele paranormale imediat după finalizarea facultăţii. De profesie inginer şi specialist în proiectare, Florin Gheorghiţă a rămas marcat de un articol dintr-o revistă franceză denumită „Science et vie“. „Mi-a atras atenţia un articol despre OZN şi, de atunci, am început documentarea deoarece nu concepeam ca anumite fenomene să rămână fără explicaţii“ , ne-a spus cercetătorul. Acesta a început să exploreze fenomenele aerospaţiale neidentificate prin tehnica fotografică, dar şi problema raportului dintre tipurile de civilizaţii umană şi extraterestră. Florin Gheorghiţă este al doilea român care a scris vreodată despre „enigmele din Galaxie“, într-o perioadă comunistă în care orice informaţie era considerată propagandă imperialistă. „Primul

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi obţine rangul de muzeu naţional

Bilanţul 2013-2017 al MNLR Iaşi: • patru puncte muzeale noi • 100 expoziţii temporare • FILIT • Editura Muzeelor Literare (70 de titluri) • trei librării • 84% mai mulţi vizitatori • 91 rezidenţi (cel mai mare sistem de rezidenţe din Europa de Est) • obţinerea rangului de muzeu naţional. Timp de 4 ani, Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi a trecut printr-un amplu proces de revitalizare şi modernizare. Transformările din mandatul 2013-2017 au deschis muzeele literare către comunitate prin oferte culturale bogate şi diversificate, iar instituţia s-a repoziţionat ca fiind dinamică şi adaptată câmpului cultural contemporan.   Un mare succes înregistrat de instituţie a fost obţinerea rangului muzeu de importanţă naţională, fapt ce a declanşat noi energii în dezvoltarea activităţii muzeale, noi oportunităţi în stabilirea unor parteneriate cu instituţii culturale şi reţele muzeale/profesionale internaţionale.   O altă

Târgovişte: expoziţie temporară şi un concurs, „Cu şi despre Caragiale”

„CU ŞI DESPRE CARAGIALE” - EDIȚIA A IV A A intrat deja în tradiţia Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte să sărbătorească aniversarea naşterii marelui dramaturg Ion Luca Caragiale. Anul acesta, în data de 30 ianuarie 2017 la Muzeul de Istorie, cu începere de la ora 10.30, se desfăşoară o manifestare organizată de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte în parteneriat cu Şcoala Gimnazială ”Tudor Vladimirescu”din Târgovişte, Școala ”Matei Basarab” din Târgoviște și Școala Gimnazială Specială Târgoviște şi cuprinde o expoziţie temporară şi un concurs, „Cu şi despre Caragiale”. Expoziţia cuprinde fotografii realizate după documente ce evidenţiază principalele momente din viaţa şi opera scriitorului: familia din care descinde şi de la care a moştenit pasiunea pentru teatru, anii de şcoală, debutul în gazetărie şi principalele publicaţii la care a colaborat, afirmarea în teatru şi proză, comediile

50 cele mai frumoase scrisori de dragoste, în limba română: De la Mozart la Frida Kahlo şi Proust

O selecţie deosebită, dedicată iubitorilor de scrisori redescoperite în sertare şi arhive, ca mărturii intime, scoase la lumină în epoca e-mailului şi a SMS-ului, va apărea în limba română: "50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile", în selecţia lui David H. Lowenherz. Lansarea volumului publicat la Editura Nemira are loc miercuri, 1 februarie, de la 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu. Citesc actorii Nicoleta Hâncu & Andrei Huţuleac. Vorbesc despre carte Ioana Bâldea şi Marius Constantinescu, notează Mediafax .   Cartea cuprinde epistole de la Wolfgang Amadeus Mozart pentru Constanze Mozart, de la Franz Kafka pentru Felice Bauer, de la Francis Scott Fitzgerald pentru Zelda Fitzgerald, de la Napoleon Bonaparte către Joséphine, de la Frida Kahlo pentru Diego Rivera. Pe scena iubirii li se alătură şi alte celebrităţi precum Voltaire, Marcel Proust, Oscar Wilde sau Sarah Bernhardt.  

CLUBUL de PROZA - azi, 25 ianuarie 2017, 17h

Clubul de proză vă invită la o nouă întâlnire miercuri, 25 ianuarie 2017, 17h , la Centrul socio-cultural Jean-Louis Calderon al Primăriei sectorului 2, Bucureşti, str. Jean-Louis Calderon , nr. 39 Lectură şi lansare de carte Mihai Bogdan IONESCU-LUPEANU Ciumăfaia, Editura Junimea , 2016 Prezintă scriitorii Emil Lungeanu şi Lucian Gruia  Dialog Anul editorial 2016 Coordonator : Aurel Maria Baros Filiala Bucuresti - Proza, Uniunea Scriitorilor din Romania

O carte împrumutată în 1917 de la o bibliotecă a fost în sfârşit returnată

Volumul de povestiri „Quarante minutes de retard” („40 de minute de întârziere”) de Francis Hopkinson Smith a fost împrumutat de la Biblioteca publică din San Francisco în anul 1917 şi a fost returnat bibliotecii în 2017, informează San Francisco Chronicle. Phoebe Webb a împrumutat cartea în 1917 şi, la scurtă vreme, a încetat din viaţă. În 1996, strănepotul doamnei Webb a găsit, într-un cufăr prăfuit, volumul şi, deschizându-l, a observat fişa de împrumut datând din 1917. A vrut să returneze cartea, dar a aflat că, dacă o va face, va trebui să plătească şi o amendă consistentă, aşa că a renunţat.  continuarea articolului, la sursa: mediafax.ro

S-au rătăcit drepturile de autor pentru Sorescu

Cum peste o lună sunt 81 de ani de la nașterea lui Marin Sorescu și am vrut să publicăm un poem al cunoscutului autor, am pornit în căutarea titularilor de drepturi de autor cărora să le solicităm acordul pentru tipărirea textului „Dacă nu cer prea mult“. Până la începutul anului 2016, mandatara a 11 moștenitori ai scriitorului născut la Bulzești era Sorina Sorescu, președinta Fundației Culturale „Marin Sorescu“ și nepoata scriitorului. „- Ce-ai lua cu tine,/ Dacă s-ar pune problema/ Să faci zilnic naveta între rai şi iad,/ Ca să ţii nişte cursuri?/”, începea textul lui Sorescu pe care ne-am fi dorit să îl avem în paginile noastre. În același fel ne-am început și noi căutarea. continuarea articolului, la sursa: cotidianul.ro scris de Cosmin Ţupa

Discul de muzică clasică al anului 2016 în România

  Discul care a primit cele mai multe voturi din partea publicului în cadrul campaniei Radio România Muzical “Votează discul de muzică clasică al anului 2016” și care devine astfel Discul de muzică clasică al anului 2016 în România este albumul “Bach to basics” semnat de violonistul Alexandru Tomescu. Acest album care a primit 5546 voturi din partea publicului cuprinde pe două discuri integrala lucrărilor pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach. Violonistul Alexandru Tomescu : “Este un disc care înseamnă foarte mult pentru mine, este foarte personal; în bookletul din interior veți regăsi o poezie scrisă de tatăl meu legată de Ciaccona (n.r. din Partita a II-a) de Bach. Este un disc la care am muncit literalmente câțiva ani de zile pentru că am vrut să captez în el exact acea senzație pe care am avut-o la fiecare dintre concertele din turneul Bach to basics din 2013. Discul a fost înregistrat în 4 zile, am făcut 7 șnururi; nu are absolut niciun peticuț, fiecare notă

Decizie istorică a comisiei Parlamentului European: Roboţii sunt persoane ”electronice”

  Este în acest moment un draft şi are un vot al comisiei Juridice-Legal Affairs a Parlamentului European. Roboţii sofisticaţi, cu un înalt grad de autonomie, ar trebui să aibă un statut legal, să fie ”persoane electronice”. Cu drepturi şi obligaţii, dacă fac bine sau provoacă infracţiuni. Raportul #robotics adoptat de Parlamentul European include o dezbatere privind impunerea de taxe şi impozite pentru acest tip de roboţi. Raportul vine din partea parlamentarului de Luxemburg Mady Delvaux şi cuprinde reguli de definire ale acestor persoane electronice, inclusiv interacţiunea cu persoanele umane. ”Suntem în epoca în care inteligenţa umană stă alături şi se sprijină pe cea artificială”-argumentează raportul.   Raportul este aici    Proprietarii roboţilor trebuie să aibă în vedere un set de reguli prin care să interzică orice tip de rău făcut fiinţelor umane. “A robot m

În curând, la Adenium: „Crescătorul de gorile” de Roberto Arlt

Julio Cortázar: „Alaltăieri l-am terminat de recitit și azi încep paginile acestea încălzit, puțin dezolat că Arlt mi-a alunecat din mâini, odată cu ultima povestire din «Crescătorul de gorile ». M-a lăsat singur în fața foilor albe și a unei mări albastre, profunde, care nu-mi folosește la mai nimic.”  Roberto Arlt (1900-1942), prozator, dramaturg, jurnalist și inventator, este considerat precursorul romanului modern argentinian, al teatrului social și al existențialismului. A fost obligat de vicisitudinile familiale să-și părăsească studiile și să se întrețină singur, lucrând ca ucenic de tinichigiu, docher, vânzător ambulant, ajutor de bibliotecar, mecanic. Își găsește meseria potrivită, aceea de jurnalist, la începutul anilor ’20. Printre cele mai importante opere publicate se numără romanele „El juguete rabioso” (1926), „Los siete locos” (1929), „Los lanzallamas” (1931), „El amor brujo” (1932), volumele de povestiri „El jorobadito” (1933), „Viaje terrible” (19

Ucrainenii îl revendică pe Feodor Mihailovici Dostoievski

Potrivit declaraţiilor unui expert rus despre „ucraineanul Dostoievski”, naţionalismul împiedică dezvoltarea culturii. „Chiar şi în cazul în care cercetătorii vor stabili că Feodor Dostoievski avea rădăcini ucrainene, aceasta în niciun caz nu va schimba atitudinea noastră faţă de marele scriitor, întrucât cultura trebuie privită în ansamblu, fără să ne bazăm doar pe faptul de unde se trag rădăcinile şi orginea autorului”, a declarat scriitorul şi criticul literar din Rusia, Pavel Bacinski. Viktor Iuşcenko l-a decarat pe Dostoievski reprezentant al „civilizaţiei ucrainene”. Fostul preşedinte ucrainean, Viktor Iuşcenko, a declarat recent, în cadrul unei prelegeri susţinută în faţa studenţilor de la Universitatea  Culturală din Kiev, că pictorul Ilia Repin este originar din gubernia Harkiv, fiind descendent al cazacilor, notează Rador. La fel el i-a declarat şi pe Piotr Ciaikovski şi pe Dostoievski reprezentanţi de vază ai

O cercetătoare a descoperit răspunsul la marea întrebare: ''Cine a scris operele lui Shakespeare?''

În ciuda mai multor cercetători care pun la îndoială autenticitatea operelor lui Shakespeare, există dovezi care confirmă că operele au fost create de scriitorul englez. William Shakespeare (1563 - 1616) a fost personajul ca a ajutat la crearea limbii moderne şi chiar după 400 de ani de la moartea sa rămâne înconjurat de mister . Opera şi chiar existenţa sa a fost de-a lungul anilor pusă la îndoială de mulţi cercetători. Totuşi, există un cercetător de la libăria din Washington DC care susţine că ştie cine a fost Shakespeare. Heather Wolfe este unul dintre experţii în manuscriptele engleze din perioada modernă timpurie şi este custode şi arhivist la Folger Shakespeare Library . Aceasta a dezvăluit pentru MailOnline că îşi construieşte argumentele pe baza dovezilor din documente . Aşa a fost şi în acest caz, unde multitudinea de dovezi îl leagă pe gentlemanul din Stratford de dramaturgul londonez, nelăsând nicio urmă