1traducator

CUM VA FI SERBATA ZIUA LIMBII ROMANE LA MONTREAL PE 31 AUGUST 2013 Ne-am implicat, am publicat petitii, am fost alaturi de tara prin Maestrul CorneliuLeu si am reusit! Vestea cea mare a trecut oceanul! Pentru prima data in istoria zbuciumata a Romaniei, pe data de 31 august anul present si in miile de ani care vor urma (asa speram), se va sarbatori official Limba Romana. Eu va prezint aici afisul si invitatia pe care le-am lansat. Am aflat cu bucurie ca Parlamentul Romaniei a legiferat Ziua Limbii Romane la aceasta data, pentru a se sincroniza cu fratii nostri romani de peste Prut. Bine si mai tarziu, decat niciodata! Sunt de admirat romanii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Romane (si nu limba moldoveneasca, asa cum le-ar placea unora sa se zica) inca din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastra” de AlexeMateevici (27 martie 1888-24 august, 1917)  a devenit Imn National inca din anul 1994; “Limba noastra-i o comoara/Din adancuri infundata/Un sirag de

Marţi, 3 septembrie, ora 19.00 , în Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Radu Paraschivescu deschide seria cu un fragment din cel mai nou roman al său, Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri, publicat la Editura Humanitas. Cei care pornesc la drum sunt de obicei exploratori, emigranţi sau turişti. În 'Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri', cel care-şi croieşte drum prin lume, străbătând veacuri, vremuri şi continente, este un cântec. El se aude pentru prima dată în timpul foametei din Irlanda secolului al nouăsprezecelea, unde versurile lui exprimă compasiune pentru un deţinut închis pentru furt de porumb. Pe urmă, cuibărit în memoria deţinutului, cântecul ia calea coloniei din Macquarie,Tasmania, unde se transformă în protest împotriva abuzurilor penitenciare. Un jurnal de detenţie ţinut atunci este publicat în zilele noastre de un editor englez şi intră în atenţia unui anticar. În acest fel, cântecul se întoarce în Europa, unde devine, prin strădanii

Proba scrisă la limba şi literatura română aduce o colecţie de perle impresionantă pentru această toamnă. Absolvenţii de liceu au demonstrat încă o dată că limbajul literar nu are legătură cu cel de cartier. Asta au constatat profesorii examinatori, amuzați de ceea ce au găsit în lucrări. Însă la aşa teze, notele vor fi măsură, spun dascălii. Elevii de la profilul real au avut de argumentat în câteva rânduri importanţa comunicării într-o echipă, pornind de la un fragment din piesa de teatru „O scrisoare pierdută" a lui Ion Luca Caragiale. Candidaţii au dat dovadă de o imaginaţie bogată, nicidecum de cunoştinţe de literatură. „Zoe era nevasta şmecheră. Trahanel era soţul. Tipătescu era amantul lor. Toţi trei comunicau bine pentru succesul munci în echipă”. „Așadar, succesul muncii în echipă reprezintă o definiție sui generis a unui elev dată amantlâcului”, spune Florina Rogalski, profesor de limba și literatura română. Nici absolvenţii profilului filologic n

Facultatea de Litere a Universității „Ovidius” din Constanța, prin Asociația Cercetătorilor de Lingvistică Franceză (ACLIF) organizează, în perioada 29 august – 3 septembrie (Campus A, Aleea Universității nr. 1), a XX-a ediție a Seminarului de didactică universitară, având ca temă „La polysémie dans tous ses états”. Seminarul din acest an, ca și ediția din 2012, se încriu în cadrul proiectului internațional „Ressources et recherche en didactique universitaire”, patronat și finanțat de către Agenția Universitară a Francofoniei (AUF), prin Biroul Europe Centrale et Orientale. Seminarul este organizat și cu susținerea financiară a Institutului Cultural Francez din București. Proiectul își propune să favorizeze transferul de informație științifică și de experiență didactică între cadre didactice – cercetători de prestigiu de la universități franceze către cadrele didactice de la universități din România, Albania și Macedonia. Intervenenții din acest an vor fi: Catherin

Una din cele mai cunoscute expresii la români este „a freca menta”, cu înțelesul de „lene, comoditate, muncă în dorul lelii…”. Așa cum se întâmplă de cele mai multe ori în viață, expresia de care discutăm conține o parte adevăr iar restul descrierea unui obicei balcanic de a fenta munca, într-un limbaj colorat, cu pierderea în timp a înțelesului original al expresiei în sine.       De fapt, încă din Grecia Antică, exista obiceiul ca masa pe care se servea mâncarea să fie frecată cu frunze de mentă pentru a-i da un miros plăcut și, probabil, pentru a respecta niscaiva ritualuri precreștine. Răspândirea grecilor în Balcani, mai ales în perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, au dus acest obicei și în alte regiuni, inclusiv în București și chiar în Tulcea, unde au existat în permanență comunități puternice ale acestei etnii. Familiile înstărite de români, în permanență amatoare de rafinamente și etichete de comportament în societate, au adoptat cu iuțeală acest o

Un livre ouvert (Rubber Dragon/Flickr/CC) Sur Internet, comme dans la version papier de quelques magazines, fleurissent régulièrement des articles sur les lettres de refus envoyées par des maisons d’édition aux auteurs. Souvent sur un ton critique, voire emplis d’ironie, ces textes ont tendance à présenter l’édition comme une grosse machine sans âme, incapable de se mettre à la hauteur de ces merveilleux écrivains. Et si les fautifs n’étaient pas toujours dans le camp visé par la majorité ? Pour vérifier, nous avons eu envie de partager quelques exemples vécus par notre petite structure indépendante, Les éditions du Lamantin *. La fameuse ligne éditoriale... et oui   « Indépendamment des qualités de votre texte, il ne s’intègre pas dans notre ligne éditoriale. » N’en déplaise à certains, le concept existe. D’autant plus lorsqu’il s’agit d’une petite maison. Pour se forger une identité autant que pour rester dans son domaine de compétence, un éditeur qui dém

Producţia de titluri publicate a crescut semnificativ, în 2012, faţă de cea din anii anteriori, în medie fiind editate 91.86 de titluri, potrivit unui studiu efectuat prin programul PROEDIT pentru Uniunea Editorilor din România (UER). Ca pondere, cea mai mare parte dintre edituri au publicat între 1 şi 30 de titluri (44%), 17% dintre edituri au publicat peste 120 de titluri, iar, pe locul trei, 16% dintre editurile chestionate declară că au publicat între 31 şi 60 de titluri.   Întreprinderile cuprinse în eşantion au avut în mare parte (61%) o cifră de afaceri sub 500.000 de lei, în timp ce 17% dintre ele susţin că au înregistrat venituri între 500.000 lei şi un milion de lei. Ponderea editurilor a căror cifră de afaceri a fost între un milion de lei şi 15 milioane este de 16%, iar cea cuprinsă între 15 milioane de lei şi 30 de milioane de lei este de 4%. Doar pentru 2% dintre edituri cifra de afaceri aferentă anului 2012 depăşeşte 30 de milioane de lei. S-a mers

- Aveţi nevoie de o carte sau de o revistă bună, de un fotoliu lângă fereastră şi de măcar o jumătate de oră liberă, cu telefonul pus pe silenţios. Apoi, trebuie doar să deschideţi paginile şi să vă lăsaţi cuprinşi de magia cuvintelor tipărite. Treptat. Mai întâi creierul şi sistemul nervos, apoi sistemul cardiovascular... întregul organism va ajunge, gradat, să vibreze, într-un anumit unison cu plăcerea de a citi. O bucurie discretă, parcă puţin desuetă, cel puţin în aparenţă, dar cu efecte vindecătoare certe, despre care vom vorbi în acest articol - Foarte mulţi dintre "specialiştii" vremurilor noastre clamează, cu un aer doct, că vremea cărţilor şi a revistelor tipărite pe hârtie a murit sau, în tot cazul, este pe cale să apună, fără în­toar­cere. În viziunea lor, locul cărţilor va fi luat de aşa-numitele e-book-uri (cărţi electronice), nişte dispo­zitive dispo­ni­bile de ani buni în magazine, cu ecran tactil, pe care se încarcă fişiere cu mi

Colega noastra Ligia Caranfil (1968-2013) nu mai este printre noi. A plecat, cu numai cateva zile in urma, sa intalneasca seninul si fervoarea marii, dar albastrul infinit si-a cerut tributul si a trecut-o granita intr-o lume despre care nu stim prea multe a spune, dar pe care noi, colegii din Biblioteca Academiei Romane, i-o dorim prietenoasa si odihnitoare. Ligia Caranfil a fost fiica lui Tudor Caranfil, critic de film, si sora regizorului Nae Caranfil.  Daca am fi intrebat-o pe Ligia Caranfil cum isi imagineaza paradisul, nu exista niciun dubiu ca ar fi raspuns asemeni lui Borges: o biblioteca. Ligia Caranfil a fost in mod categoric un om de biblioteca si un om al cartii. Viata ei, toata, a gravitat in jurul acestei realitati si s-a implinit prin ea. A plecat devreme, am putea spune: avea numai 45 de ani. A avut insa puterea sa construiasca, vreme de 20 de ani cati au trecut de cand a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, o cariera onesta si co

Cărtureşti va deschide, în septembrie şi octombrie, trei noi librării-concept în Bucureşti şi Ploieşti, ajungând la 16 spaţii dedicate cărţilor în ţară, potrivit unui comunicat remis presei. În Bucureşti, Cărtureşti va fi prezent din septembrie în Băneasa Shopping Center şi din octombrie în Promenada Mall Floreasca. "Deschiderea Cărtureştiului în zona de nord a capitalei a fost doar o chestiune de timp, ţinând cont de numeroasele solicitări primite din partea clienţilor, dar este şi o mare provocare pentru noi. În Bucureşti, imaginea Cărtureşti este asociată iconic cu spaţiul din Arthur Verona, compus din două imobile vechi, cu o amenajare care pune în valoare această moştenire arhitecturală; ataşamentul cititorilor faţă de atomosfera de aici este binecunoscut. Noile deschideri vin însă cu un suflu nou, un design experimental, o imagine diferită", a declarat Daniel Voinea, Manager Comunicare, Cărtureşti. În Ploieşti, librăria Cărtureşti va fi găzduită de AFI