1traducator

Una dintre cele mai hâtre definiţii ale inteligenţei pe care am avut ocazia să le aud este aceea conform căreia inteligenţa este “ capacitatea nativă a individului uman de a face legătura între coada vacii şi ştampila primăriei “. Aşadar, este inteligent omul capabil de a vedea legături între lucruri aparent izolate unul de celălalt. Evaluată cu această măsură, cartea Kristinei Ross – Fast cars, clean bodies este o demonstraţie de inteligenţă de la prima până la ultima filă. Pentru că, pe tot parcursul ei, lectorul are ocazia să descopere răspunsuri plauzibile la întrebări destul de complexe, precum: “Care este legătura dintre maşini, igienă, cupluri, frigidere şi tortura algerienilor în Franţa postbelică?” . Provocare care necesită, admitem, o cercetare destul de detaliată – pe care Ross o duce la bun sfârşit, descoperind în literatura, în filmele şi revistele, în cărţile intelectualilor vremii, suficiente indicii pentru a descrie fidel modul în care Franţa s-a transformat

Îmi doresc ca interviul acesta să vă dezvăluie puțin dintr-un om. Dincolo de faptul că orice interviu ar trebui să facă asta, pe domnul Ion Vianu cred că merită să-l cunoașteți, pentru că este una dintre acele persoane care au ce să povestească. Orice prezentare a dumnealui începe prin a spune că este fiul criticului Tudor Vianu, și deja te aștepți la multe. Ion Vianu este de formație psihiatru, dar a moștenit gena literară, așa că a scris. Iar într-un moment-cheie al istoriei naționale, s-a arătat activ și a semnat manifestul lui Paul Goma. Au urmat anii de exil și activitatea de acolo pentru a-i ajuta pe români. Așa că, vedeți, cel care a câștigat premiul „Cea mai bună carte” pentru Amor intellectualis are multe să vă povestească. Lectură plăcută! Andreea Chebac: Ce v-a îndreptat spre literatură, ținând cont că dumneavoastră aveți o formație de medic? Ion Vianu: Psihiatria duce la un mod de gândire literar, în sensul că orice caz psihiatric posedă o strictă indiv

How do you set about writing a novel? What inspires a poem? Pencil or computer? Pain or pleasure? Listen in to interviews with some of our most celebrated writers recorded for the British Library, and enter our competition to identify the mystery writer 'I always felt something of an outsider' ... Ian McEwan on the writing life. Photograph by Alfred Eriss/Time & Life Pictures/Getty Images What is it that makes a writer? Beryl Bainbridge : When I write a novel I'm writing about my own life; I'm writing a biography almost, always. And to make it look like a novel I either have a murder or a death at the end. Ian McEwan : Ancestors, distant relatives and the past really were not part of my sense of family as I grew up. Something of my father's exile from Scotland – self-exile really – and then exile from Great Britain, has rubbed off on me and probably affected the way I write. When I started writing, I didn'

La Bruxelles se lucrează din greu (vorba vine) la forjarea unei indentităţi europene. A apărut un limbaj (de lemn) europenist, iată că apare şi un folclor european (care face mişto mai curând de eurobirocraţi, răul necesar comun, decât de liderii naţionali). Circulă din mail în mail, următoarea înscenare satirică: Paradisul european: Esti invitat la un pranz oficial. Esti intampinat de un englez, bucatarul e francez, un italian se ocupa de buna dispozitie a mesenilor, in timp ce de intreaga organizare s-a ocupat un neamt.   Iadul european: Esti invitat la un pranz oficial. Esti intampinat de un francez, mancarea a gatit-o un englez, de buna dispozitie se ocupa un neamt, dar nu te speria inca - totul a fost organizat de un italian. Un belgian a propus ca aceasta sa devina Gluma Oficiala Europeana, pe care s-o invete la scoala toti copiii. Gluma va imbunatati relatiile dintre popoare, va stimula autoironia si cunoasterea interculturala. Consiliul European s-a intruni

Între 14 şi 20 martie la Madrid are loc Săptămâna Francofoniei. Cu această ocazie şi la invitaţia ICR Madrid, scriitoarea Felicia Mihali a participat la o masă rotundă, alături de colegii ei de breaslă Marie-Célie Agnant şi Sami Tchak. “Felicia Mihali este o scriitoare atipică şi un personaj cu totul deosebit, din categoria celor care, rămânând în fond scriitori români, traversează culturi, continente, limbi. S-a stabilit în Canada în urmă cu mai mulţi ani, după ce în România devenise cunoscută ca jurnalistă şi ca autoare a câtorva volume de proză, printre care, cel mai comentat, “Ţara brânzei", apărut în 1999. Şi-a continuat cariera de scriitoare în altă limbă, devenind o foarte cunoscută autoare a zonei franceze a Canadei, elogiată în ţara de adopţie, cu nu mai puţin de şase cărţi publicate la Montreal, ultimele dintre ele scrise şi publicate direct în limba franceză (“Luc, le Chinois et moi", “La reine et le soldat", “Sweet Sweet China", “Din

Modernism, postmodernism, post-post-modernism. În ce „ism" se află astăzi literatura română şi încotro se îndreaptă tinerii scriitori/poeţi care s-au lansat în ultimii zece ani? În literatura română, postmodernismul a apărut o dată cu scriitorii generaţiei ‘80 (optzeciştii), printre care Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun. Au urmat nouăzeciştii (Cristian Popescu, Ioan S. Pop, Adrian Alui Gheorghe), şi douămiiştii (fracturiştii - Marius Ianuş, Dumitru Crudu, Dan Sociu) ale căror lucrări au fost catalogate drept post-postmoderniste. Ce aşteptări au criticii literari de la viitoarele opere şi cum definesc noile tendinţe literare sunt câteva dintre întrebările la care au răspuns pentru România Liberă criticii Dan C. Mihăilescu, Carmen Muşat, Paul Cernat şi Daniel Cristea-Enache. „Încă mai aştept de la generaţia ‘80" Dacă Ştefania Mincu scria în 2003, că sunt „semne că foarte curând putem asista la un reviriment de proporţii al lite

Simone Baulez, o comerciantă de vechituri, este proprietara a 37 de manuscrise ale lui Emil Cioran. Decizia a fost luată de Curtea de Apel din Paris, după un proces de câțiva ani. Femeia a găsit manuscrisele în apartamenul în care Cioran a locuit alături de S. Boue, cînd a fost angajată pentru a face curățenie și pentru a goli casa pentru vânzare. Problemele au apărut atunci când a încercat să vândă operele găsite, deoarece S. Boue anunțase printr-o scrisoare că va dona manuscrisele lui Cioran Cancelariei Universității din Paris. Justiția a decis, totuși, că manuscrisele aparțin comerciantei deoarece donația nu a fost făcută legal. Valoarea manuscriselor depășește în acest moment un milion de euro, iar proprietare este obligată să le vândă doar împreună. Cele 37 de caiete conțin cinci versiuni succesive ale “De l’inconvenient d’etre ne” (“Despre neajunsul de a te fi născut”), note pregătitoare pentru “Ecartelement” (1979) și “Aveux et anathemes” („Mărturisiri și anat

Instituţiile europene încep, din 16 martie 2011, o nouă campanie de angajare, persoanele interesate având posibilitatea obţinerii unor câştiguri consistente. În perioada martie-aprilie se organizează competiţii pentru administraţie publică europeană, comunicare şi drept, în lunile iunie şi iulie pentru lingvişti şi traducători, iar în noiembrie-decembrie pentru asistenţi. Pentru majoritatea posturilor sunt necesare studii superioare de specialitate, posturile de asistenţi fiind singurele ce nu impun condiţia studiilor superioare. Înscrierile se fac pe site-ul www.eu-careers.eu până pe 14 aprilie. Noutatea în acest an este acceptarea studenţilor din ultimul an. Salariile pornesc de la 2.500 de euro şi pot ajunge la 17.000 de euro.   sursa: http://www.monitorulbt.ro/Actualitate/2011-03-16/Posturi+libere+in+institutiile+europene  ***** Precizări la acest articol: Evaluările finale ale candidaţilor din martie-aprilie-mai 2011 despre care se face vorbire în acest articol

...evocate de un mare muzicolog: VIOREL COSMA Bucurestiul interbelic Un personaj fabulos: Enescu - As porni dialogul nostru de la o curiozitate. Cum va explicati ca cea mai mare inflorire a muzicii din istoria romanilor a avut loc in epoca interbelica? - Ca sa ai cultura, trebuie sa ai intai bunastare. Dupa unirea din 1918, romanii o duceau bine si tara intreaga era cuprinsa de un mare avant patriotic, de o dorinta puternica de a face ceva concret pentru aceasta Romanie Mare. Atunci au aparut institutii importante, care ne lipseau si care au creat, prin prezenta lor, un cadru favorabil. In 1920, Filarmonica se modernizeaza, sub conducerea dirijorului George Georgescu, care se intoarce de la Berlin si aduna in preajma lui crema absolventilor de Conservator. In 1921, Opera Romana devine institutie finantata de la buget. Apar Conservatorul si Teatrul National de la Cluj. Apar radioul si discul si, odata cu ele, posibilitatea de a-i asculta pe interpretii preferati si