Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din octombrie, 2012

Traducerile româneşti în Germania

Părerile pe care le voi susţine aici se bazează pe o observare a pieţei germane de carte în ultimii ani, în calitate de jurnalist cultural şi traducător şi, nu în ultimul rînd, sînt şi rezultatul unui permanent schimb de opinii cu editori germani, ca şi cu (alţi) traducători ai literaturii române în Germania.   Nu de puţine ori, vizitînd Tîrgurile de Carte din Leipzig şi Frankfurt, am observat nedumerirea scriitorilor români invitaţi să ţină lecturi şi mese rotunde la standul românesc, referitoare la faptul că literatura română contemporană nu are, în Germania, un succes comparabil cu cel din Franţa, de pildă, şi vorbind de succes mă refer în primul rînd la numărul, tirajele şi vizibilitatea traducerilor de pe piaţa de carte de limbă germană.    Explicaţiile acestei situaţii sînt complexe, unele din ele ţin de tradiţiile cultural-istorice ale celor două ţări, de condiţiile de piaţă locale şi, nu în ultimul rînd, de imaginea României aici, în principiu negativă, chiar dacă ea

O carte neasteptata despre America traita, America reala

Joi, 1 noiembrie, de la ora 19.00, la Librăria Cafe Kretzulescu, va fi lansat volumul America povestită unui prieten din România, de Martin S. Martin , aparută la Editura Humanitas, în colecţia „Convorbiri/Corespondenţă/Portrete“. La eveniment vor vorbi despre carte Cristina Guseth, Vlad Mixich şi Gabriel Liiceanu. Martin S. Martin, celebru chirurg de la Spitalul Fundeni emigrat în SUA în 1985,  încearcă în paginile cartii să risipească prejudecăţile şi clişeele care s-au adunat de-a lungul timpului în legătură cu America. În cele douăsprezece scrisori adresate unui prieten din ţară, se opreşte asupra câtorva teme fundamentale ale vieţii şi istoriei americane: Părinţii Fondatori şi simbolurile naţionale, sistemul electoral şi apropiatele alegeri, armata, antiamericanismul, asistenţa medicală, solidaritatea umană, originalitatea muzicii şi a poeziei, politeţea, mâncarea, cititul etc. Prieteni, vecini, simpli cunoscuţi contribuie şi ei – prin prezenţa şi opiniile lor împărt

S-a lansat revista de bandă desenată „Harap Alb continuă…”

Harap Alb continuă... este prima revistă profesionistă de bandă desenată din România. Îl ilustrează pe Harap Alb în stilul benzilor desenate Marvel/DC Comics și nu-i cu nimic mai prejos decât supereroii americani. Harap Alb îmbină simțul aventurii cu basmul și mitologia românească. Primul episod din revistă este Întâlnirea cu Spânul și ilustrează în benzi desenate prima parte a basmului clasic al lui Creangă. Tot în primul număr puteți afla originile lui Gerilă, în episodul Povestea lui Miron zis Gerilă . Revista de benzi desenate Harap Alb continuă se gasește în librării, în punctele de distribuție presă și în benzinării din toată țara. Mai multe detalii pe www.harapalbcontinua.ro . Scris de Andreea Chebac   sursa

Premiul Nobel pentru literatură acordat Chinei

Dintre toate premiile Nobel care se acordă în fiecare an pentru mai multe discipline, două sunt încărcate de conotaţii politice: cel pentru literatură şi cel pentru pace. Anul acesta Academia suedeză a decis să-i acorde mult râvnita distincţie literară (acompaniată însă şi de 925.000 de euro) scriitorul chinez Mo Yan, în vîrstă de 57 de ani. Pentru specialişti şi pentru cunoscătorii culiselor literare alegerea nu este o surpriză: acest autor făcea parte de mai mulţi ani dintre favoriţi, alături de alte nume precum japonezul Haruki Murakami, americanul Philippe Roth sau scriitoarea egipteană Nawal el Saadawi. Totuşi, puţină lume paria pe numele chinezului Mo Yan (nume care este un pseudonim, în realitate laureatul se numeşte Guan Moye). Unii comentori literari considerau că ar fi fost cazul, anul acesta, să i se decerneze premiul Nobel pentru literatură mai degrabă unei femei, eventual unei femei din lumea arabă şi musulmană în contextul marilor transformări din aceste reg

Agentia Gav face trailere pentru cartile unei edituri din Italia

Agentia romaneasca independenta Gav a fost aleasa sa creeze book trailers pentru editura Longanesi, una dintre cele mai importante edituri din Italia.   Productiile audiovizuale Gav pentru Longanesi reprezinta instrumente B2B, fiind destinate in primul rand distribuitorilor de carte.   "Book trailers sunt o forma insolita si in acelasi timp eliptica de comunicare pentru tiparele "clasice" ale categoriei. Acestea sunt pandantul a ceea ce denumim in cinema "vorspanuri" sau "trailere", adica niste mini-filme care prezinta creativ, ca un story cinematografic, povestea cartii", a explicat Lucian Georgescu, managing partner Gav.  "Este un produs nou, in categoria web video", a completat Lucian Georgescu. Creatiile vizuale Gav, regizate de directorul de creatie Marius Rosu, au fost deja lansate intr-o perioada de activitate intensa dominata de marile targuri de carte, precum cel recent de la Frankfurt. Fondata in anul 1946 de catre

Traducătorul propune, editorul hotărăște

Experiența arată că, în spațiul neerlandofon, Olanda și Flandra, mai toate titlurile traduse din română au intrat în atenția editurilor în urma unor propuneri făcute de traducători, pe baza preferințelor lor personale. Așa mi-a publicat, prin anii ’80, Editura Meulenhoff din Amsterdam cele două traduceri cu care am debutat: Opera completă a lui Urmuz și Lunga călătorie a prizonierului de Sorin Titel. După finalizarea trilogiei Orbitor de Mircea Cărtărescu, am făcut propuneri de traducere și publicare a acestui roman la mai multe edituri din Olanda, prezentînd fragmente traduse și explicînd meritele acestor trei volume unice în literatura română și europeană. Am fost, de la bun început, impresionat de scrierile lui Cărtărescu, motiv pentru care am promovat atît Nostalgia , cît și Travesti , tot la Meulenhoff. Redacția a optat, în 1994, pentru Travesti , deși eu aș fi preferat Nostalgia . Însă traducătorul doar propune, editura hotărăște…   Inițial, nu am avut succes cu Orbitor

Câţi bani aduce un premiu literar?

"Sărăcia e imposibilitatea de a trăi fără să numeri", zicea undeva Pascal Bruckner. Sigur, are dreptate, dacă e să te gândeşti că lipsurile te fac să te gândeşti, chinuitor, cum se pot împărţi două paie la trei măgari, câţi paşi faci până la staţia de tramvai - în termeni de tocire a pingelelor -, cât timp mai e până la salariu sau, de ce nu, câte zile mai are de trăit capra vecinului. Ei bine, de pe pajiştea lină şi neclintită a acestei sărăcii care e starea noastră de normalitate, m-am apucat să număr premii literare, la noi şi la vecini. Să văd cât atârnă în materie de bani sau de prestigiu. Premiile literare sunt, fără doar şi poate, o extraordinară maşină de vânzări. Motoarele lor au desigur capacitate cilindrică diferită şi antrenează efecte cuantificabile. Există premii care vând o carte (cele care recompensează o operă individuală, de tip Booker sau Goncourt), sau care vând un autor (de tip Nobel), premii ce vând peste hotarele ţării în care sunt ac

Marele premiu pentru roman al Academiei Franceze pe 2012, decernat scriitorului Joël Dicker

Marele premiu pentru roman decernat de Academia Franceză, care deschide sezonul trofeelor literare în Franţa, a fost decernat joi tânărului scriitor elveţian Joël Dicker, în vârstă de 27 de ani, pentru volumul "La Vérité sur l'Affaire Harry Quebert" (editura Fallois). Aceasta este cea de-a doua carte scrisă de Joël Dicker şi reprezintă în aceeaşi măsură un thriller, cât şi o meditaţie despre literatură, potrivit editurii Fallois. Romancierul elveţian a fost preferat de juriul Academiei Franceze în detrimentul scriitorului Jérôme Ferrari, autorul romanului "Le sermon de la chute de Rome" (editura Actes Sud), şi al scriitoarei Gwenaëlle Aubry, autoarea romanului "Partages" (editura Mercure de France). Anunţul oficial, care va include numărul de voturi exprimate de membrii juriului pentru fiecare dintre finalişti, va fi făcut mai târziu, în cursul serii. "La Vérité sur l'Affaire Harry Quebert", acest roman noir de aproape

Umor

The city of South Bend, Indiana, extols the benefits of their educational establishments       sursa

Mari români – Mircea Eliade

Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București – d. 22 aprilie 1986, Chicago), a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor român la Universitatea din Chicago. Filozof și istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. „Mari români” este titlul unei emisiuni produse în anul 2006 de Televiziunea Română sub forma unei campanii publice de identificare a celor mai mari români din toate timpurile. Inspirându-se din versiunea britanică a emisiun

Superman părăseşte ziarul Daily Planet, după achiziţionarea acestuia de un grup media

Personajul Clark Kent, alias Superman, va părăsi Daily Planet, ziarul la care "a lucrat" încă de la primele episoade apărute în revistele de benzi desenate din serialul "Superman", publicate în Statele Unite ale Americii în anii 1940, a anunţat, luni, cotidianul USA Today. Superman părăseşte ziarul Daily Planet, după achiziţionarea acestuia de un grup media Această schimbare inedită - Clark Kent "lucrează" de 70 de ani ca jurnalist pentru cotidianul din oraşul imaginar Metropolis - apare după achiziţionarea ziarului Daily Planet de un conglomerat media fictiv, afirmă USA Today . Noul episod din seria "Superman" va fi lansat miercuri, în Statele Unite, în versiune print şi digitală. "De ce sunt singurul care pare să creadă că ştirile trebuie să vorbească despre informaţii?" , se întreabă cunoscutul erou de benzi desenate într-o secvenţă din noul număr, postată pe site-ul newsrama.com. "Aşa s

Interviu cu poetul şi jurnalistul Paul Gorban: ”Mi-aș dori să locuiesc într-o lume unde nu se face niciodată întuneric”

Paul Gorban s-a născut pe 7 martie, 1982 în oraşul Botoşani. Are doctoratul dat (anul trecut) pe  Semiotica limbajului poetic postomder n. A debutat editorial acum 8 ani cu volumul de poeme   Primul val,  (Ed. Alfa, Iaşi). A mai publicat în antologiile cenaclului Virtualia din Iaşi, în Antologia de poeme  Artgothica (Ed. A.T.U. Sibiu, 2011), în antologia de poeme   Ziua cea mai lungă  (Ed. Herg Benet, Bucureşti, 2011), în antologia  Innuendo (Ed. Junimea, Iaşi, 2011), dar şi volumul de poeme  Pavilioane cu ruj  (Editura Princeps Edit, Iaşi, 2010), volumul de poeme Submarinul Karmei  (Editura Princeps Edit, Iaşi, 2011), monografia exegetică  Mişcarea în infinit a lui Grigore Vieru  (Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2011.) Semnează constant eseuri şi cronici literare în diverse reviste de cultură din ţară şi din străinătate. Este prezent în  Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane , Ed. Fundaţiei Culturale Poezia, Iaşi, 2011, realizat de criticul literar Emanuela Ilie. Din 200

Ziua Terminatorului la Targul de Carte de la Frankfurt

Corespondenta din Germania de Dani Rockhoff "M-am nascut intr-un an al foamei". Asa isi incepe Arnold Schwarzenegger autobiografia, parca justificand intreaga sa viata ulterioara, de emigrant in cautarea bogatiei si norocului, a "visului american".  Acum, acest vis a inceput sa se spulbere. Nu insa si pentru austriacul care s-a lansat prin joc de bicepsi, a trecut prin fabrica de idoli de la Hollywood si a urcat pe treptele de sus ale politicii. La targul de carte de la Frankfurt de saptamana trecuta, aparitia sa a facut senzatie: un ranjet larg peste un munte de muschi in costum, purtand pantofi de lac si un masiv inel cap-de-mort. Ca sa nu se uite cine e adevaratul Terminator. Cu toate acestea, cartea sa n-a spart piata. A existat vreun calcul politic in publicarea cartii odata cu declansarea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din SUA? Schwarzenegger zice ca nu. A fost obisnuit sa priveasca mereu inainte, abia la 65 de ani a avut t

Mircea Sîntimbreanu şi X, Y, Z... – Ştafeta fanteziei

Am ales pentru acest weekend o carte veche pentru copii care, având şanse nule de reeditare azi, e în multe privinţe foarte modernă pentru vremea ei. E vorba de ş tafeta fanteziei (Editura Tineretului), volum de povestiri în care Mircea Sîntimbreanu, autor celebru în epocă pentru scrierile sale adresate copiilor şi adolescenţilor, face un adevărat experiment de creative writing . Cartea apare în 1968, an de vârf în materie de libertăţi artistice în comunism, aşa că faptul n-ar trebui să ne surprindă prea tare. Procedeul la care recurge prozatorul e simplu şi de efect. El îşi scrie textele până la un punct (de regulă momentul culminant al unei naraţiuni de aventuri), apoi se opreşte, iar firul epic e dus până la deznodământ de un copil. Pentru fiecare povestire avem patru finaluri: trei aparţinând câte unui mic scriitor (misterioşii autori X, Y şi X) la care se adaugă finalul aşa cum şi-l imaginează scriitorul matur. Miza e una a unui dublu suspense pentru cititor. Pe de o parte eşti

Tu and Twitter: Is it the end for 'vous' in French?

The informal version of "you" in the French language - "tu" - seems to be taking over on social media, at the expense of the formal "vous". As in many countries, online modes of address in French are more relaxed than in face-to-face encounters. But will this have a permanent effect on the French language? Anthony Besson calls most people "vous". As a young man, it is a sign of respect to those older than him, and he's often meeting new people through his work in PR in Paris. Yet this all changes on social media. "I always use 'tu' on Twitter," Besson says. "And not just because it takes up fewer of the 140 characters!" Lots of other French people do exactly the same. "Tu" is normally for family and friends, but when you're communicating through @ symbols, joining networks and tweeting under a pseudonym, a formal "vous" can seem out of place, e

La Oxford, va fi inaugurat un lectorat de limba română

Inaugurarea Lectoratului de Limba Română la Facultatea de Lingvistică, Filologie şi Fonetică din cadrul Universităţii Oxford, va avea loc pe data de 29 octombrie, în prezenţa ambasadorului Ion Jinga,primul din Marea Britanie finanțat de statul român, informează Ambasada României la Londra citată de NewsIn. ”Este primul lectorat de limba română finanţat de statul român în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi va funcţiona în baza Protocolului de Cooperare semnat între Institutul Limbii Române – Bucureşti şi Universitatea Oxford” , se arată în comunicatul misiunii diplomatice. La deschidere vor rosti alocuţiuni Ion Jinga, ambasadorul României la Londra, profesorul Shearer West, şeful Departamentului de Ştiinţe Umaniste din cadrul Universităţii Oxford, profesorul Martin Maiden, director al Centrului de Cercetare în domeniul Limbilor Romanice, şi dr. Oana Uţa Bărbulescu, lector de limba română. sursa  sursa foto

China are in vedere un parc tematic dedicat laureatului premiului Nobel pentru Literatura Mo Yan

Localitatea natala a lui Mo Yan (foto), primul laureat chinez al premiului Nobel pentru Literatura, intentioneaza sa profite de pe urma renumelui sporit brusc saptamana trecuta al scriitorului pentru a construi un parc tematic si a atrage turisti. Gaomi, district rural din provincia Shandong (estul Chinei), va investi, potrivit News of Beijing, 670 de milioane de yuani (82 de milioane de euro) in acest proiect dedicat lui Mo Yan, romancier cunoscut pentru descrierile sale pitoresti si atasamentul fata de regiunea sa de origine. Este mai ales prevazuta construirea unei “Zone de experienta culturala Mo Yan”, dar si plantarea de sorg pe o suprafata de 6,5 kilometri patrati. Mo Yan, unul dintre cei mai renumiti autori chinezi din tara sa si din strainatate, si-a obtinut notorietatea cu “Sorgul rosu”, lucrare adaptata pentru marele ecran de faimosul regizor Zhang Yimou, noteaza Agerpres . Agricultorii din Gaomi cultivau pe vremuri sorg, din care faceau vin, d

Scriitoarea Hilary Mantel, prima femeie care castiga de doua ori prestigiosul premiu Man Booker

Scriitoarea Hilary Mantel Foto: Agerpres/AP Scriitoarea Hilary Mantel a castigat marti seara prestigiosul premiu Man Booker, ce este insotit de un cec de 50.000 de lire sterline, pentru romanul "Bring up the Bodies", devenind  primul autor britanic si prima femeie care obtine de doua ori acest premiu, noteaza BBC. Romanul este a doua parte a unei trilogii despre Thomas Cromwell, consilierul Regelui Henric al VIII-lea. Prima parte, "Wolf Hall", este cartea pentru care Mantel a obtinut prima data Booker-ul. A treia parte, "The Mirror and the Light", va continua povestea lui Cromwell pana la executia sa din 1540. Singurii autori care au reusit sa castige de doua ori Booker-ul au fost australianul Peter Carey in 1988 si 2001, si sud-africanul John Maxwell Coetzee, in 1983 si 1999. "Astepti 20 de ani pentru un Booker si primesti doua dintr-o data", a glumit Mantel cand si-a pimit premiul. Pe langa cei 50.000 de lire sterline,