Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2011

Cei mai inteligenti oameni de pe Pamant

Cei mai inteligenti oameni de pe Pamant nu sunt nici Carlos Slim, cel mai bogat din lume, si nici Bill Gates, creierul de la Microsoft. Un coreean, care ar putea trece drept "anonim", daca nu ar avea un IQ de peste 210, conduce topul celor mai destepti. Kim Ung Yong: Admis la universitate la 4 ani Nascut in 1962, este cel mai inteligent om din lume. A intrat in Cartea Recordurilor cu un IQ estimat la 210. La varsta de patru ani era capabil sa citeasca in japoneza, coreeana, germana si engleza. La cinci ani, rezolva ecuatii diferentiale si calcule cu integrale. Mai tarziu, invitat la o televiziune japoneza, si-a demonstrat fluenta in chineza, spaniola, vietnameza, tagalong, germana, engleza, japoneza si coreeana. La trei ani, cand alti copii sunt fascinati de cartile de colorat, Kim a fost invitat sa participe la cursurile de fizica ale Universitatii Hanyang, iar la sase ani isi petrecea timpul alaturi de savantii de la NASA. A lucrat aici pana in 1978, ca

Inima învinge tot, când râde

De oriunde ai ataca poezia lui Anni Lorei-Mainka, ajungi în acelaşi punct. Punct central ori mărginaş. Înţelegi tot sau nimic. Asta după cum simţi. Emoţia este capitală în procesul hermeneutic aplicat cazului de faţă. "Jurnal pe bilete de autobuz", editura Brumar, este o carte rapidă, sacadată, săgetând aluzii la tot pasul. O poveste despre o lume de altă dată, melancolică, plus o poveste despre reîntoarcerile periodice în patria balcanizată, ciurelizată. Oricum, nu e bine nici aici, nici dincolo, în spaţiul teuton. Melancolia, aşadar, va fi deconstruită constant de ironie. Realizatoarea de la Deutsche Welle, deşi o povestitoare cu un haz nebun, se conţine implacabil - mai nu vrea şi mai se lasă. Poezia curge, plimbă camera de filmat aiuritor de rapid, şterge lacrimile din fugă. Tehnica - ireproşabilă. Sau, poeziile mai pot fi percepute şi ca un fel de texte pentru şlagăre când înlăcrimate, când năstruşnice: "bucureştiul chiar şi aşa fără canguri/şi vapoare japoneze

Cine face cartile la Bookfest?

Unul din cinci romani nu citeste deloc, arata un studiu al Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) dat publicitatii chiar in prima zi a targului de carte Bookfest. O statistica ce nu descurajeaza marile edituri, gata sa investeasca mii de euro in standurile de prezentare, prilej pentru a face vanzari, dar si pentru a intra in contact direct cu cititorii. Ce aduce "festivalul cartii" in conturile editurilor aflati din reportajul urmator. "Ce masina merge la Romexpo?" - intreaba o batranica in statia RATB din Piata Charles de Gaulle. Tocmai a facut piata - duce o plasa din care se itesc cateva legaturi de patrunjel -, iar acum se indreapta spre targul de carte Bookfest. A auzit de la o vecina ca acolo gaseste si carti mai ieftine, ba chiar cu un leu bucata, iar pentru pensia ei de 700 de lei e mare lucru sa-si poata innoi biblioteca. Am intrebat-o cati bani are sa cheltuie pe carti si ce titluri o intereseaza. Mi-a raspuns, distrasa de

Reclame subliminale

Cum se inserează în filme sau în reclamele celor mai cunoscute produse din lume aluzii sexuale, trupurile unor femei sau bani Cine caută un nou mod de a-şi promova produsele ar trebui să "implanteze, în reclamă, sugestii referitoare la sex şi putere", scrie Business Insider. Aceasta este publicitatea subliminală, care s-a născut în 1957, când un cercetător de piaţă a introdus frazele "beţi Coca-Cola" şi "mâncaţi popcorn" în timpul unui film. Cuvintele apăreau pe ecran doar 0,0003 secunde, timp berechet pentru subconştient să le preia, dar insuficient pentru ca privitorul să îşi dea seama de acestea. Autorul cercetării susţine că experimentul său a crescut vânzările de Cola cu 18,1% şi pe cele de popcorn cu 57,8 procente. Business Insider se întreabă dacă într-adevăr creatorii de publicitate introduc mesaje subliminale în reclamele lor şi dacă acestea au vreun efect. Consultaţi galeria foto de mai jos, care prezintă unele dintre cele mai inspirate

Reinventându-i pe clasici

Editura americană Quirk Books a publicat o serie de transformări ale unor romane clasice, în care povestea originală este îmbinată cu elemente moderne și neașteptate. Astfel, printre titlurile apărute în urma acestui trend se numără Pride and Prejudice and Zombies, Sense and Sensibility and Sea Monsters și Android Karenina. Ultima ispravă a editurii este publicarea unui text numit The Meowmorphosis , plecând de la Metamorfozele lui Kafka. În “Meowmorphosis”, eroul nu devinde un gândac, ci …un pisoi drăguț: “Gregor wakes up late for work and discovers that he has inexplicably become an adorable kitten. The Samsa family admit that, yes, their son is now OMG so cute – but what good is cute when there are bills to pay? How can Gregor be so selfish as to devote his attention to a ball of yarn?” Sursa: www.guardian.co.uk   Scris de Andreea Chebac

Fănuş Neagu, interviu: "M-am tutuit cu sfinţii!"

Citiţi un interviu acordat de Fănuş Neagu, în urmă cu mai bine de un an, în exclusivitate pentru Adevărul de Seară. Scriitorul ne-a încântat cu personalitatea lui pe cât de efervescentă, pe atât de blajină.  Despre Fănuş Neagu nu poţi să scrii decât cu sentimentul că spui vorbe care nu-s ale tale, ci ale lui, ale marelui scriitor. Este, la rându-i, "un frumos nebun" care a vorbit cu oamenii, dar s-a tutuit cu sfinţii. O recunoaşte cu o seninătate aparte care te face să-ţi pui condeiul pe birou şi să taci. Să laşi ascultarea să fie o a doua natură a ta. "Zulufi de lampă verde" "În tinereţe vorbeam cu oamenii, mă tutuiam cu sfinţii şi eram ferm convins că toţi salcâmii de pe Strada Mare a Brăilei împrumută dimineaţa umbră de om. În acele vremuri ştiam să cobor fluierând de pe Vârful cu Dor, în fiecare clipă mă bătea vântul cu lună plină şi mă aşteptau la fiecare colţ domniţe cu zulufi de lampă verde", ne încântă Fănuş Neagu. "Poartă-te ca un

La Timişoara, primul festival internaţional de poezie din Banat

Aşa cum anunţa criticul literar Cornel Ungureanu, încă din urmă trei luni, sfârşitul lunii mai aduce la Timişoara, Lugoj, Jimbolia şi Oradea un eveniment în premieră. Începând cu acest an, Banatul are un festival internaţional de poezie. Prima ediţie, organizată de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Primăria şi Consiliul Local Timişoara, se va desfăşura în perioada 20-25 mai. Sub genericul „Poezia regiunilor de contact etnic”, evenimentul va include conferinţe, simpozioane, mese rotunde şi dezbateri, recitaluri de poezie, lansări de carte, vizite de documentare şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu publicul iubitor de literatură. Toate acestea, cu participarea unor personalităţi din lumea literară din ţară şi străinătate. Invitatul de onoare al festivalului este prof. univ. dr. Marcel Cornis-Pope, din Statele Unite ale Americii, care va susţine o serie de conferinţe privind istoria literaturilor din es

Opera nepublicată a lui Anthony Burgess

Acum patru ani, după moartea văduvei lui Burgess, International Anthony Burgess Foundation a luat în primire toate documentele scriitorului aflate în casele sale din Londra, Monaco și Italia. Este vorba despre o arhivă uriașă ce cuprinde peste 50.000 de cărți, 20.000 de fotografii și unde s-au găsit 20 de nuvele necunoscute ale autorului, opere muzicale, poezii, scenarii de film, scenariul original al filmului “Portocala Mecanică”, opere de balet, o istorie a Londrei, o simfonie, musical-uri etc. Anthony Burgess, cunoscut mai ales pentru romanul său “Portocala mecanică”, a fost un scriitor prolific care a publicat în timpul vieții 33 de romane, critică, scenariu de film, de teatru, muzică; cu toate acestea, se pare că sunt descoperite noi și noi opere nepublicate, iar cercetătorii nu au despachetat încă toate documentele pe care le-a lăsat autorul. Sursa: www.guardian.co.uk Scris de Andreea Chebac

Prozatorul Mircea Horia Simionescu s-a stins din viaţă

În zorii zilei de 18 mai 2011 s-a stins din viaţă, în Bucureşti, Mircea Horia Simionescu, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române dintotdeauna. S-a născut pe 23 ianuarie, la Tîrgovişte. Scriitorul Mircea Horia Simionescu va fi înmormântat vineri la cimitirul Bellu din Capitală, au anunţat reprezentanţi ai Uniunii Scriitorilor din România (USR), informează Mediafax. Trupul neînsufleţit al lui Mircea Horia Simionescu va fi depus joi la capela cimitirului Bellu. Alături de Radu Petrescu şi Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu a făcut parte din aşa-numita "Şcoală de la Tîrgovişte", care a deschis drumul postmodernismului românesc. Scriitorul Mircea Horia Simionescu s-a născut ("mirat", cum îi plăcea să spună) pe 23 ianuarie 1928, la Târgovişte, într-o familie descinzând din ramura Brătienilor argeşeni (bunica paternă, fiică a lui Ion Brătianu) şi din aceea, bucureşteană, a Căciuleştilor, cu întinse ramificaţii în burghezia furn

Fotograful literaturii române

Vreme de 50 de ani, Ion Cucu a imortalizat chipurile a zeci de scriitori de la noi. Arhiva lui Ion Cucu numără aproape 20.000 de imagini, din care, conform propriei estimări, nici măcar o treime n-au fost publicate până acum. Povesteşte fotograful:„De mai mult timp se vorbea că Paul Georgescu nu mai iese din casă, că nu mai primeşte pe nimeni, colegi, ziarişti şi mai ales fotografi. Nu schimbasem niciodată vreun cuvânt cu el, îi făcusem în tinereţe două fotografii. Într-o zi, Gabriel Dimisianu, cu menajamente, m-a rugat să-i fac câteva fotografii, atenţionându-mă că s-ar putea să nu mă primească. Mi-am luat aparatul, m-am îndreptat spre casa lui din Cişmigiu şi am bătut la uşă. Nu mi s-a răspuns. Am reluat apelul. Din nou tăcere. După ceva timp am auzit nişte mişcări, care-mi aminteau nu atât ca sunet, ci ca imagine cum se târăsc focile pe nisip, înainte de a intra în ocean. Sunetul exista şi el: m-a întrebat cine e. Vocea era normală. I-am răspuns: «Sunt Ion Cucu, foto

Ţară, ţară, vrei traducători?

Avem lege europeană şi tocmeală românească: traducătorii autohtoni se plasează la coada UE a drepturilor şi tarifelor, după cum s-a observat pe 4 februarie, într-o dezbatere organizată de Institutul Cervantes. În Spania, tariful mediu pentru o pagină de traducere literară este 12 euro , iar la nivel european (conform unui raport recent al UE), media pe pagina literară tradusă este de 19 euro, ajungând la 31 de euro în ţări precum Norvegia sau la 34 de euro în Anglia. În România, o pagină de traducere literară se plăteşte, în medie, cu 3 euro. Matematica jobului de traducător e destul de simplă: o carte de 250 de pagini primeşte trei luni, să zicem, pentru traducere, al cărei autor încasează, drept urmare, 750 de euro pentru o muncă de un trimestru. Ceea ce înseamnă 250 de euro pe lună, în cazul acestui exemplu. O sumă ce descurajează aproape orice disponibilitate a vreunui traducător de a se dedica integral acestei meserii, care e făcută, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, î