Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2016

Humanitas - Mihai Eminescu: Versuri din manuscrise

Editia aparuta la editura Humanitas a volumului Mihai Eminescu: Versuri din manuscrise, ingrijita de Ioana Bot și Cătălin Cioabă adună multe dintre acele „crâmpeie închegate“, cum le numea Perpessicius, pe care acesta doar le-a transcris și tipărit în mărunta literă a aparatului critic din ediția de Opere, dar pe care le-a „uitat“ totuși acolo. Readunate cu grijă și puse împreună, ele își regăsesc ceva din rostul lor inițial: acela de a fi poezie. Multe, foarte multe dintre versurile eminesciene postume ne-au rămas până acum necunoscute. Și asta fiindcă, pentru editori, efortul uriaș de a pune în ordine complexitatea neobișnuită a manuscriselor lui Eminescu a fost mereu dublat de greutatea de a decide între ceea ce este provizoriu și definitiv. Dar provizoriul, la Eminescu, își are desăvârșirea sa, uneori la fel de exemplară ca a formei definitive. A venit vremea, poate, să ne dăm seama de acest lucru și să descoperim ceea trebuia odată și o dată descoperit: o altă față

Concurs european de dramaturgie POP DRAMA

Universitatea de Arte din Târgu-Mureș (România) în colaborare cu Centro Diego Fabbri (Italia), centru de studii, cercetare și formare în teatru și limbaj teatral, University of Wolverhampton (Marea Britanie) și Fundacion CajaGranada (Spania) anunță Concursul European de Dramaturgie POP DRAMA, concurs care urmăreşte promovarea dramaturgiei europene și performanța în scrierea unei piese de teatru. Concursul European de Dramaturgie POP DRAMA este deschis tuturor celor care doresc să își încerce talentul în scrierea dramatică, se arata in comunicatul remis Hotnews,ro. Piesa de teatru înscrisă la concurs poate aborda orice subiect, cu condiția ca tema aleasă să poată fi considerată universală și să ilustreze contradicțiile și aspectele cele mai ascunse ale sufletului uman. Autorii pot explora tema din perspective diferite: ironice și / sau vesele. Fiecare autor poate trimite mai multe piese, cu condiția ca acestea să fie scrise în limba română, să nu fi fost vreodată reprez

Lingvistul Gheorghe Chivu: Nu mai avem specialiști pentru cultura veche

Interesul pentru cultura veche va scădea și mai mult dacă nu se vor valorifica și populariza marile valori ale Bibliotecii Academiei Române, atenționează lingvistul Gheorghe Chivu.  "Nu mai avem specialiști pentru cultura veche decât numărați pe degete și vom ajunge să transformăm fondurile documentare în depozite de acte și atât. Ceea ce nu e bine", a declarat, pentru AGERPRES, Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române, la lansarea site-ului www.medievalia.com.ro . În opinia lingvistului, site-ul lansat joi, în cadrul unui eveniment organizat în sala Virgil Cândea a Bibliotecii Academiei Române, poate contribui la creșterea interesului pentru acest domeniu, "determinându-i pe cei care fac învățământ în momentul de față să pregătească și specialiștii pentru anii care vin". "Pentru că nu mai fac acum studenții așa ceva. N-au timp să facă și asta", a spus Gheorghe Chivu. El susți

Obiceiurile ciudate ale unor scriitori faimoşi

Creativitatea şi inspiraţia se pot lăsa de multe ori aşteptate, marii scriitori nefiind nici ei scutiţi de blocaje, pe care le depăşeau în diferite moduri. Unii scriau doar întinşi în pat, în timp ce alţii aveau nevoie de băutură pentru a aşterne cuvintele pe foaia de hârtie. Vă prezentăm în continuare unele obiceiuri ciudate ale unor scriitori faimosi, precum Charles Dickens, George Orwell sau Virginia Woolf. Pentru scriitori precum Mark Twain, Marcel Proust, George Orwell si Edith Wharton, patul devenea birou, aceştia preferând să scrie în timp ce stăteau întinşi. La cealaltă extremă, Charles Dickens, Ernest Hemingway, Philip Roth, Lewis Carroll sau Virginia Woolf alegeau să scrie doar stând în picioare. Mulţi scriau chiar şi la maşina de scris stând în picioare. Sunt alţi autori care au dus creativitatea la alt nivel, folosind mai multe culori atunci când scriau. De exemplu, Alexandre Dumas avea o ordine foarte clară în privinţa culorii folosit

Scăderea veniturilor din publicitate și a tirajelor presei scrise, printre problemele care afectează presa locală

Scăderea veniturilor din publicitate și migrația cititorilor spre online, reducerea tirajelor presei scrise, precum și dificultățile întâmpinate în accesarea veniturilor din fondurile publice se numără printre factorii care afectează presa locală din România, a declarat Arina Ureche, director general al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), vineri, la conferința "Presa locală - dezvoltare prin transparență".  "Problemele presei locale, până la urmă, sunt problemele presei naționale sau problemele generale ale presei. Faptul că ei și-au pierdut veniturile, pe de o parte, din zona de tiraj odată cu scăderea tirajului și cu problemele difuzării, probleme care nu li se datorează lor neapărat, și odată cu scăderea generală a veniturilor din publicitate, se numără printre principalele cauze pentru care ei au în față multă alte probleme, vorbim de deprofesionalizare, pentru că nu-și mai permit oameni suficienți s

Formule de salut din lumea satului de odinioară

    Pe lângă formulele tradiţionale de salut, în lumea satului se foloseau şi alte expresii, în funcţie de sexul, vârsta sau locul ocupat în comunitate. Multe dintre aceste expresii se folosesc şi în prezent. Formulele de salut s-au modificat în funcţie de schimbările din societate. „Salutul este un prilej de a arăta respectul faţă de persoana căreia te adresezi şi de a-i face urarea de bine pentru momentul de întâlnire al zilei. În decursul anilor formulele de salut şi împrejurările adresării lor au suferit schimbări. Cândva era o regulă ca persoana tânără să salute pe cea vârstnică, femeia pe bărbat, căruia din respect îi zicea dumneata (mata, matale) şi localnicul pe străin (persoană din alt loc). De asemenea boierul, preotul, învăţătorul, sanitarul, primarul, notarul, perceptorul erau salutaţi de ceilalţi, recunoscându-li-se în acest mod funcţiile deţinute, pregătirea şi activitatea în interesul comunităţii. După perioada de emancipare a femeii, bărbaţii a

Gheorghe Grigurcu – laureatul celei de-a XXV-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu

Poetul, criticul literar şi eseistul Gheorghe Grigurcu, în vîrstă de 80 de ani, este laureatul celei de-a XXV-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia. Acesta a primit, vineri seară [15 ianuarie], în cadrul unei gale speciale organizate în sala Mihai Eminescu a Hotelului Rapsodia din Botoşani, marele premiu în valoare de 25.000 de lei, dar şi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Botoşani. Potrivit d-nei Irina Petraş, preşedintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Gheorghe Grigurcu este al patrulea membru al Filialei Cluj a USR care cîştigă marele premiu, după Adrian Popescu (2006), Dinu Flămând (2010), Ion Mureşan (2013). Din mîndrie locală, îi putem pomeni şi pe Ion Mircea (2011), echinoxist fondator, şi Nicolae Prelipceanu (2012), fost clujean. Grigurcu a fost nominalizat pentru Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu alături de Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Nichita Danil

Angloville – un program inovator de “imersie lingvistică”

Angloville este primul sat englez din România care te ajută să-ți îmbunătățești limba engleză și unde această activitate se îmbină perfect cu relaxarea. Situat într-o zonă montană, Angloville oferă un program de 6 zile pentru adulți, aceștia vor interacționa doar în limba engleză, cu vorbitori nativi, pe diverse teme.  Participanții vor învăța cum să creeze și să livreze prezentări, să colaboreze în echipă, să conducă o dezbatere sau o negociere sau să susțină o simplă discuție la telefon cu ajutorul unor mentori pe măsură, din Australia, USA, UK și Irlanda. Acest program nu se adresează doar companiilor care doresc să investească în angajații lor, ci și persoanelor ale căror cunoștinșe de limbă engleză sunt mai mult pasive decât active sau celor care cunosc limba, dar nu se pot exprima foarte ușor. autor: R.A. sursa: cariereonline.ro

Acţiuni criminale ale Guvernului Cioloş: eliminarea Limbii Române şi a Istoriei Românilor din programa şcolară

Vă prezentăm un colaj despre acţiunile Guvernului Cioloş împotriva poporului român prin imbecilizarea generaţiei tinere şi transformarea ei în roboţi umani, uşor de controlat. Măsurile urmează să fie aplicate „pe tăcute”, pentru că aşa sunt ordinele venite de la Bruxelles, iar actualul guvern – mai nociv decât altele – nu se află în slujba poporului român, ci se manifestă ca instrument criminal a Noii Ordini Mondiale. Părinţii au datoria şi obligaţia să răspundă cu fermitate acestor atentate la asasinarea Neamului Românesc, să ceară anularea punerii lor în practică. (Ion Măldărescu). Ne așteaptă zile „bune”: se reduc orele de română, istorie şi geografie și se scoate limba latină din şcoli[1] Cu doar câteva zile înainte de Crăciun, când lumea era agitată cu pregătirile de sărbători, cu zile libere și mini vacanțe, Ministerul Învățământului s-a gândit să propună o nouă lege care să „îmbunătățească” sistemul de învățământ gimnazial în școlile din România: scoaterea din p

Art Morphing

Cuvintele din istorie folosite în mod eronat

Există un număr suprinzător de mare de cuvinte din istorie pe care foarte mulţi dintre noi le folosesc în mod eronat sau cu sens denaturat. Un bun exemplu ar fi „nirvana”. Sensul în care este folosit este cel de „rai”, „paradis”, dar termenul de origine budistă semnifică de fapt eliberarea din ciclul nesfârşit de reîncarnări, care aduc adesea suferinţă în existenţa oamenilor şi dobândirea unei stări de binecuvântare absolută. Se referă şi la dobândirea celui mai înalt grad de înţelepciune, care eliberează individul de dorinţele lumeşti şi de durere. Este, într-adevăr, comparabil cu ajungerea în paradis, dar cuvântul nu este sinonim cu acesta, potrivit Rador . Să trecem în revistă şi alţi termeni în cazul cărora se fac confuzii similare. Fariseu Închipuiţii aceia de farisei! Cel puţin aşa cred mulţi oameni că sunt descrişi de Biblie, motiv pentru care termenul de „fariseu” este folosit astăzi pentru a desemna o persoană ipocrită şi

A murit ziarista și scriitoarea Silvia Kerim

  Uniunea Teatrală din România anunţă cu profundă tristeţe dispariţia ziaristei şi scriitoarei SILVIA KERIM, publicistă pasionată de teatru şi film, una dintre cele mai talentate prozatoare dedicate literaturii pentru copii, autoare a unor emoţionante cărţi de evocări. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatură Franceză, a debutat că ziaristă la „Contemporanul”. A scris apoi la „România liberă”, precum şi la revista „Cinema” şi prestigioasă revista „Secolul 20”. Vreme de 18 ani (1997-2015) a fost redactor al revistei „Formulă AS”, unde publică săptămânal articole pe teme culturale (teatru, film, muzică). A lucrat la Radio România în redacţia „Teatru la microfon”, „Teatru la microfon pentru copii”. Ca producător delegat la Casele de Filme din cadrul Consiliului Culturii, a colaborat cu regizori ca Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Mircea Veroiu, Nicolae Corjos, Sergiu Nicolaescu. Redactor-şef al secţiei scenarii la AnimaFilm, Silvia Kerim este autoarea mus

Scriitori celebri. Stiati ca Agatha Christie isi detesta unul dintre cele mai cunoscute personaje?

Paradoxal sau nu, Agatha Christie isi detesta unul dintre cele mai cunoscute personaje, Hercule Poirot, astazi considerat cel mai cunoscut detectiv fictiv dupa celebrul Sherlock Holmes. In ciuda succesului il considera un mic ticalos, egocentric, obositor, detestabil . Din fericire asta nu a impiedicat-o sa scrie noi si noi cazuri rezolvate cu succes de acesta. Cand Michael Tolkien , fiul celebrului scriitor J.R.R.  Tolkien a inceput sa completeze formularul de inrolare, in perioada celui de al Doilea Razboi Mondial, a ajuns la rubrica “ocupatia tatalui”. Cum deja se plictisise de hartoage si oricum era fascinat de ceea ce facea tatal sau, Michael nu a ezitat sa completeze Vrajitor . Dupa aventurile lui Willy Wonka alaturi de Charlie Bucket in fabrica de ciocolata si in spatiu, Roald Dahl pregatea o noua carte, de aceasta data Charlie ajungand la Casa Alba. Din pacate finalul unei proiectate trilogii nu a mai fost scris niciodata. Se spune ca William Wo

Antoaneta Ralian şi arta traducerii

De 1 decembrie, iarăşi, pe la radio şi la televizor s-a vorbit despre chestii româneşti. Şi-a făcut loc – cum nu se întîmplă în celelalte zile – şi niscaiva cultură: şi-a adus aminte lumea de scriitori, artişti, oameni de ştiinţă cu care ne mîndrim. Mi se pare un pic ipocrită dragostea de cultură folosită o dată pe an din “mîndria de a fi român” şi neglijată în restul zilelor. Mi se pare ipocrit şi felul în care, o dată pe an, sînt căutate cu lumînarea chestii “pur româneşti”, cît mai româneşti, în virtutea unei vechi stereotipii propagate prin educaţie, conform căreia sîntem un soi de insulă pe care se plimbă românismul în sus şi-n jos, mereu acelaşi, din cele mai vechi timpuri şi pînă azi. De la mîncăruri pînă la costume tradiţionale, orice e prezentat, de 1 decembrie, ca fiind o probă a românismului, iar termenul de “românism” e pronunţat ca şi cum toată lumea ştie ce înseamnă. Numai că, de la mîncăruri pînă la costume tradiţionale, în tot ce e românesc există şi o do

O absurdă aventură birocratică de 900.000 de lei: Unde au dispărut Caietele Eminescu

La șapte ani după publicarea ediției integrale a caietelor poetului, manuscrisele sunt de negăsit în formulă completă în bibliotecile importante din țară. Facsimilizate cu scopul de a deveni un instrument util de lucru, unele dintre cele mai importante manuscrise ale literaturii române zac nefolosite, din 2009, în depozitul Bibliotecii Academiei. Titu Maiorescu dona în ianuarie 1902 Academiei Române toată opera scrisă de mână a poetului. „De la Mihail Eminescu posed - dăruite mie de dânsul în diferite ocaziuni – multe manuscrise, parte poesii publicate, parte studii, traduceri și articole de presă. Toate aceste manuscripte, așa cum se află: în cărți cartonate, în caiete cusute și în foi volante, vi le trimit alăturat și le dăruiesc la rândul meu Academiei Române pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu cercetări mai amănunțite asupra vieții și activității marelui nostru poet”, declara criticul într-o ședință a Academiei. Exact 114 ani mai tîrziu, epopeea ace

Cât costă examenul de certificare lingvistică la limba franceză şi când încep înscrierile

Examenul de certificare lingvistică la limba franceză (DELF) nu este gratuit, tarifele percepute elevilor fiind în funcţie de nivelul de competenţă pentru care aceştia dau examen. Pentru sesiunea sesiunea 20-21 februarie 2016,tarifele sunt între 160 şi 315 lei de elev. Potrivit unui anunţ postat pe site-ul Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” Bistriţa, înscrierile pentru examenul de certificare lingvistică la limba franceză (DELF),sesiunea 20-21 februarie 2016, se vor desfășura în perioada 12 ianuarie – 27 ianuarie 2016. Tarifele sunt : A1 elev 160 lei, A2 elev 210 lei,B1 elev 285 lei,B2 elev 315 lei Înscrierea  elevilor  la DELF  se face de către profesorul de limba franceză până în data de 27.01.2016. Suma totală  adunată de profesor va fi depusă în contul BRD al Institutului Francez din Cluj – Napoca. Pentru detalii privind contul BRD, contactaţi prof. Trif Alice, e-mail: alicetrif2@gmail.com. De asemenea, profesorii vor trimite fişa de înscriere și dovada p