Treceți la conținutul principal

Petru Cimpoeşu: „Scriitorul adevărat nu caută premiile“

Prozatorul băcăuan este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români contemporani. Scrierile lui Petru Cimpoeşu au fost traduse în mai multe ţări europene.

E greu să nu-ţi placă Petru Cimpoeşu. Umorul lui fin, ironia, volubilitatea îl fac un partener de dialog ideal. Scriitorul este însă şi un om de nădejde, gata mereu să întindă o mână de ajutor oricărui prieten aflat la ananghie.

A făcut de toate în viaţa sa, cu o dăruire extraordinară. A lucrat ca inginer petrolist, a condus Teatrul de Animaţie din Bacău, a fost profesor şi jurnalist, a coordonat o televiziune, iar acum este şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bacău.

A fost premiat pentru proză

Dincolo de toate, Petru Cimpoeşu este unul dintre cei mai de succes scriitori contemporani români, activitate premiată în nenumărate rânduri de Uniunea Scriitorilor din România, Academia Română şi chiar Academia Republicii Cehe. „Pentru mine scrisul nu e propriu-zis o muncă. Mai degrabă o rugăciune“, spune scriitorul. Debutul literar al lui Petru Cimpoeşu a fost în 1983, cu proza scurtă „Amintiri din provincie“, publicată la Editura Junimea. După doi ani, băcăuanul a uimit din nou lumea literară cu romanul „Firesc“.

A lucrat apoi timp de nouă ani la romanul „Erou fără voie“, şi acesta foarte apreciat de critici. „Cred că scriitorul trebuie să fie preocupat în primul rând de orientarea lui spre adevăr şi nu de succes sau de piaţă. Niciun scriitor adevărat nu scrie pentru premii. Scrie pentru că nu are cum să nu scrie“, susţine Cimpoeşu. Apreciat şi de străini, Petru Cimpoeşu crede că scriitorii trebuie să se nască aşa, cu talent. Iar el a demonstrat că are talent, dovadă fiind premiile obţinute în cariera sa literară. În 1984 a luat premiul I al Uniunii Scriitorilor, pentru proză. Anul următor a obţinut premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pentru proza „Amintiri din provincie“. În 1995, acelaşi premiu a fost luat pentru romanul „Erou fără voie”, iar în 2000 munca lui Petru Cimpoeşu este iarăşi apreciată de filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor, romanul „Povestea marelui Brigand“ fiind de asemenea premiat.

Tradus în limba cehă

A urmat în anul 2001 premiul pentru romanul „Simion Liftnicul. Roman cu îngeri şi moldoveni“, acordat de Uniunea Scriitorilor, iar în 2006, acelaşi premiu era obţinut pentru o altă capodoperă a scriitorului băcăuan, „Christina Domestica şi Vânătorii de suflete“. Tot în 2006, „Simion Liftnicul“ a fost tradus în limba cehă, roman distins în anul 2007 cu premiul Magnesia Litera. Aceeaşi carte a fost tradusă şi în limbile italiană, spaniolă şi croată. Şi romanul „Christina Domestica“ a fost tradus în limba cehă. „Recunosc, sunt un scriitor orgolios. Atât de orgolios încât nu am alergat după succes, ci am aşteptat să vină succesul la mine“, se destăinuie Petru Cimpoeşu.

Profil

Născut: 20 ianuarie 1952, Vaslui.
Studii: Institutul de Petrol şi Gaze, Facultatea de Foraj, promoţia 1976.
Familie: Are un copil.

Întrebări şi răspunsuri

Ce mai aveţi acum pe masa de lucru?
Un roman de dragoste: „Cântecul de dragoste al celui care nu mai iubeşte“. Un fragment deja a fost publicat în suplimentul „Bucureştiul literar“. De ce un roman de dragoste? Pentru că vine o vreme când poţi vorbi despre iubire mai detaşat.

Ce scriitori admiraţi în mod special?
George Bălăiţă şi Ştefan Bănulescu au fost maeştrii mei. Dar m-au influenţat şi Thomas Mann, Robert Musil şi mulţi alţii.

Ce-i place

Lui Petru Cimpoeşu îi place în primul rând să scrie. Recunoaşte însă că nu se forţează şi lasă cuvintele să se înşiruie singure. Scriitorului îi mai plac drumeţiile la munte şi călătoriile în ţările lumii.

Ce nu-i place

„Nu-mi plac ipocrizia, vulgaritatea şi mai ales bădărănia“, spune scriitorul.

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.