Cele 11 zile. Motivul din spatele dispariţiei misterioase a faimoasei scriitoare Agatha Christie


Image result for agatha christie 1926Pe 3 decembrie 1926, Agatha Christie s-a ridicat din fotoliul său, a urcat scările şi a sărutat-o de noapte bună pe fiica sa de doar 7 ani, Rosalind. După ce a coborât, s-a urcat în maşina sa şi a dispărut timp de 11 zile.


Dispariţia ei a provocat o mobilizare masivă. Agatha Christie era o scriitoare faimoasă, în cazul dispariţiei ei au fost alocaţi peste 1000 de poliţişti şi sute de civili. Pentru prima dată în istorie fiind implicate şi avioane în cadrul cercetărilor, informează History Extra. 

Secretarul de stat de atunci, William Joynson-Hicks, a urgentat căutările. Doi dintre cei mai faimoşi scriitori de proză criminalistică din Marea Britanie, Sir Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes şi Dorothy L. Sayers, au fost contactaţi pentru a-i ajuta pe poliţişti în cadrul căutărilor.

La scurt timp, poliţiştii au detectat maşina scriitoarei. Vehiculul a fost găsit abandonat în Nelands Corner. Însă în maşină nu era niciun semn al prezenţei scriitoarei sau a altei persoane. La câteva zile, presa a început să creeze ipoteze privind dispariţia ei. Unele  tabloide afirmau că aceasta s-a sinucis, în timp ce altele considerau că este doar un tip de publicitate mascată. Chiar şi un mediu a încercat să o localizeze pe Agatha cu ajutorul puterilor sale, la cererea lui Arthur Conan Doyle.

În a doua săptămână de căutări, veştile privind dispariţia scriitoarei s-au răspândit cu rapiditate, imaginea ei aflându-se pe prima pagină din New York Times.

Pe 14 decembrie, la 11 zile de la dispariţia ei, Agatha Christie a fost localizată. A fost găsită în siguranţă într-un hotel din Harrogate, dar circumstanţele stranii prin care a ajuns acolo au ridicat noi întrebări. Însăşi scriitoarea nu a putut să le furnizeze poliţiştilor informaţii privind modul în care a ajuns la hotel.

Sursa: Wikimedia Commons

Poliţiştii au ajuns la concluzia că Agatha Christie a plecat de acasă şi a călătorit până în Londra cu maşina. Apoi a cumpărat un bilet de tren până în Harrogate. Aceasta s-a cazat la hotelul Swan Hydro, dar a utilizat numele Theresa Neele, numele amantei soţului ei.

Agatha nu a încercat să atragă atenţia asupra ei, însă un membru al formaţiei a recunoscut-o şi a anunţat autorităţile. Atunci când soţul său a venit să o ia de la hotel, Agatha nu s-a grăbit să plece, chiar l-a pus să o aştepte în hol în timp ce ea se schimba într-o rochie de seară.

Agatha Christie nu a discutat niciodată despre cele şate zile în care a dispărut misterios. Soţul său a declarat că femeia a avut o pierde de memorie, dar conform biografului Andrew Norman, romanciera s-ar fi aflat într-o transă psihogenică - o afecţiune rară produsă de traumă şi depresie.

Norman susţine că modul în care Agatha a adoptat o nouă personalitate şi eşecul de a se recunoaşte în ziar sunt semne ale amneziei psihogenice. La scurt timp, scriitoarea şi-a revenit şi a început din nou să scrie, dar nu a mai putut accepta infidelităţile soţului ei, de care a divorţat în 1928. Mai târziu s-a căsătorit cu arheologul Sir Max Mallowan.

scrisă de Oana Bujor
sursa: descopera.ro
sursa foto 

Modul unic şi fascinant prin care comunicau incaşii

Credit: Muzeul Larco/Wikipediaă



















Un antropolog sugerează că marea civilizaţie pre-columbiană „scria” cu ajutorul unor şnururi înnodate numite ”khipu”.

De multe ori s-a pus problema cum o civilizaţie atât de dezvoltată, precum incaşii, cu o întindere de aproximativ 5.000 de kilometri pe teren accidentat şi cu oraşe măreţe a putut exista fără cuvântul scris. Era nevoie de o reţea complexă de comunicaţie, astfel limbajul exprimat vizual era esenţial, scrie Curiosity.

O dovadă în acest sens sunt aceste khipu, reprezentate în imaginea de mai jos. Se credea că sunt doar pentru reprezentarea valorilor numerice, dar cronicile spaniole din secolul XVI afirmă că aceste şnururi înnodate transmiteau mesaje mai complexe.

Dovezile recente provin după căderea imperiului incaş. În secolul al XVIII-lea, când ultimii incaşi luptau împotriva conducerii spaniole, existau numeroase rebeliuni, acestea fiind „scrise” în khipu.

Antropologul Sabine Hyland este încrezătoare că şnururile înnodate provenite din regiunea Collata reprezintă sunete fonetice. Deşi traducerile acestora sunt dificile (dacă nu imposibile), este un pas important în înţelegerea uneia dintre cele mai influente civilizaţii din istorie.

De asemenea, şnururile analizate la Collata se diferenţiază de restul. În timp ce altele au noduri la intervale regulate şi sunt fabricate numai din bumbac, cele din Collata sunt fabricate din mai multe materiale precum păr de animal şi fibre metalice şi sunt înnodate doar la un capăt, probabil pentru a nu se despica.

Prin colectarea informaţiilor de la localnici şi intervievarea descendenţilor celor care (probabil) au trimis aceste mesaje, cercetătoarea a putut descifra ultimele trei şnururi dintr-un khipu, reprezentând numele expeditorului.

Deşi este cale lungă până la descifrarea întregului mesaj (să nu mai vorbim de întreaga limbă), descoperirea poate avea implicaţii majore . Spre exemplu, culorile khipu-urilor numerice nu au fost probabil alese la întâmplare aşa cum s-a crezut până acum.

scrisă de Alexandru Voiculescu 
sursa: descopera.ro

Astăzi, la Clubul de Proză

Uniunea Scriitorilor din România                    Filiala București Proză
                                                                                              
Clubul de proză
vă invită la o nouă întâlnire
 
miercuri, 28 iunie 2017, 17h,
la Centrul socio-cultural Jean-Louis Calderon
al Primăriei sectorului 2, Bucureşti,
str. Jean-Louis Calderon, nr. 39
 
 
 
Lectură publică
 
Viorel DIANU
Înălţarea,
roman, eLiteratura, 2016
 
 
Prezintă
Vasile Poenaru – editorul volumului 
 
şi scriitorii
Lucian Gruia şi Emil Lungeanu
 
Lectură
actriţa Doina Ghiţescu
– fragmente din romanul Înălţarea
 
 
Dialog
Marin PREDA, astăzi
 
 
Coordonator : Aurel Maria Baros
http://www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu

Cercetători de la Universitatea ''Alexandru Ioan Cuza'' dezvoltă ''cartea inteligentă,'' o tehnologie care să înţeleagă singură textul unui volum

Un proiect de cercetare coordonat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” îşi propune crearea unei tehnologii care să înţeleagă singură textul unei cărţi şi să ofere cititorilor informaţii de context suplimentare. Proiectul „MappingBooks” este coordonat de prof.univ.dr. Dan Cristea, din cadrul Facultăţii de Informatică, şi se apropie deja de lansarea primei cărţi „inteligente” – un manual de geografie de clasa a opta.

„Manualul” electronic este o aplicaţie ce poate fi descărcată pe telefonul mobil sau pe tabletă, preferabil conectate la internet şi cu acces la servicii GPS.
 
Deschisă pe dispozitivul mobil, cartea poate fi citită şi ca un manual obişnuit, dar are şi multe alte funcţii. Fiecare menţiune a unei locaţii geografice este automat recunoscută, iar elevului i se semnalizează posibilitatea să afle informaţii suplimentare. În plus, atunci când elevul trece pe lângă una dintre sutele de locaţii menţionate în manual, este atenţionat că acel obiectiv se găseşte în manualul său de geografie şi îi reaminteşte informaţiile din manual.
 
 
Cum ar funcţiona cartea smart? Se descarcă aplicaţia pe telefonul sau tableta utilizatorului. Odată descărcată, va genera automat „scheme” inteligente ale informaţiei din carte, bazate pe înţelegerea textului de către maşină. În funcţie de locaţia cititorului şi de momentul în care citeşte, îi recomandă vizitarea locaţiilor din carte, marchează traseele pe care le-au făcut personajele cărţii, anunţă evenimente legate de lectură şi permite comunicarea cu alţi cititori.
 
„Funcţionalităţile primului text inteligent de acest gen sunt doar câteva din cele pe care le avem în vedere”, a menţionat Dan Cristea.
 
„Dorim să creăm aplicaţii mult mai sofisticate. De exemplu, ghiduri turistice care să se actualizeze permanent cu evenimente din oraş şi să propună sugestii de activităţi pe baza locaţiei. Se poate aplica la cărţi de non-ficţiune care te atenţionează atunci când treci pe lângă locaţii geografice, clădiri sau instituţii menţionate în carte. Probabil însă că provocarea cea mai mare va fi în înţelegerea textelor de ficţiune, a relaţiilor dintre personaje, a firului narativ. Cum faci o inteligenţă artificială să înţeleagă, într-un roman, că se trece brusc la perspectiva altui personaj sau la o intrare de jurnal sau la povestirea unei amintiri? Omul este capabil să le descifreze, la fel de uşor cum respiră. Ei bine, pentru o maşină este foarte dificil,” a mai spus el.
 
Cum să dresezi o inteligenţă artificială să înţeleagă oamenii
 
La întrebarea „cum faci un program să înţeleagă un text”, răspunsul, pe scurt, este că speri să înveţe singur. „Învăţarea automată”, un întreg alt capitol al Informaticii, joacă un rol important în înţelegerea limbajului.
 
Practic, programului i se pun la dispoziţie texte, în care lucrurile care trebuie înţelese sunt etichetate sau marcate într-un anumit fel. Având la îndemână numeroase astfel de marcaje, programul trebuie să „se prindă”, să deducă singur reguli, apoi să le aplice pe texte noi. Funcţionează probabilistic - în sensul că uneori înţelegerea va da rateuri, dar când primeşte feedback şi este corectat, programul îşi îmbunătăţeşte singur performanţa.
 
Unul dintre primele texte de ficţiune folosite la antrenament a fost celebrul roman istoric „Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, a cărui adnotare a durat doi ani. „Am lucrat împreună cu studenţii, împărţind textul pe segmente, ei i-au indicat programului unde apar relaţii afective, relaţii de rudenie etc., apoi segmentele au fost puse cap la cap şi corectate - atât automat, cât şi manual. Acum, sperăm să putem folosi munca noastră pentru a-i oferi programului material de învăţare,” a adăugat prof.univ.dr. Dan Cristea, coordonatorul proiectului.  Astfel, după ce adună numeroase astfel de exemple, cartea inteligentă ar fi capabilă să înţeleagă de la sine dacă personajele au o relaţie cordială sau, dimpotrivă, de conflict, dacă între personaje din text există relaţii de rudenie şi care sunt acestea.
  
Relaţiile din Quo Vadis au fost marcate manual de către studenţi şi profesori, pentru a antrena programul să le recunoască pe viitor. În imagine apar: diagrama relaţiilor afective dintre personaje; diagrama relaţiilor personajului principal, Vicinius; statistica relaţiilor personajului principal, Vicinius.
 
O abordare asemănătoare există şi în ceea ce priveşte recunoaşterea desfăşurării în timp a unei poveşti, deşi problema este chiar mai complicată de atât. Pentru recunoaşterea planurilor temporale, profesorul Dan Cristea lucrează cu masteranzii şi cu doctoranda Andreea Macovei pe un alt roman - „Harta lumii nevăzute”, de Tash Aw. La fel ca în cazul lui „Quo Vadis”, misiunea este să i se indice programului când se trece dintr-o dimensiune temporală în alta, pentru ca apoi să fie capabil să înţeleagă singur. 
 
„Ne-am inspirat de la şinele de tren dintr-o gară”, a explicat profesorul Cristea. „Acolo există mai multe şine care intră în gară, se unesc, apoi se despart, se unesc cu altele... este o întreagă încrengătură. La fel şi destinele oamenilor. Dacă o şină ar fi destinul unui om povestit într-o carte, se întâlneşte cu un alt personaj, stau un timp împreună, apoi se despart, se întâlnesc cu alţii. Le-am botezat time tracks şi am vrea să le putem depista automat,” a adăugat el.
Prof.univ.dr. Dan Cristea
 
O idee inspirată de un roman de Orhan Pamuk
 
Ideea cărţii inteligente a pornit de la un roman de Orhan Pamuk, scriitor laureat al Premiului Nobel. Aflat în Istanbul pentru participarea la un congres, profesorul Dan Cristea a luat în bagaje şi romanul „Muzeul inocenţei”, povestea fictivă a unui muzeu construit din obiecte-mărturie a unei poveşti de dragoste din Istanbulul anilor ’70-‘80. 
 
Unul dintre colegii turci i-a spus că Pamuk chiar deschisese un muzeu fizic în Istanbul, cu obiectele despre care era vorba în roman. La intrare, vânzătoarea de bilete i-a cerut profesorului Cristea, în loc de bani, cartea. A deschis-o la pagina 613, în locul precis din roman unde era vorba despre Muzeul Inocenţei şi unde apărea desenat un bilet. Acolo, pe desen, a fost pusă ştampila de intrare în muzeu. 
 
Aceasta a fost intersecţia dintre realitate şi ficţiune care i-a dat profesorului Dan Cristea prima idee despre realizarea unei cărţi inteligente. Cartea inteligentă i-ar fi detectat locaţia şi l-ar fi alertat că există posibilitatea să viziteze „Muzeul inocenţei” în Istanbul, ba chiar că ar putea urma un tur ghidat al Istanbului anilor '70 despre care vorbea scriitorul Orhan Pamuk. Cartea inteligentă i-ar fi putut semnala eventuale întâlniri cu autorul sau l-ar fi putut pune în legătură cu alţi cititori pasionaţi de Pamuk din apropiere. Conceptul putea fi chiar dezvoltat: cartea inteligentă ar fi capabilă să înţeleagă relaţiile dintre personaje şi intriga cărţii, să formeze singură arbori genealogici, rezumate, linii temporale ale acţiunii sau diagrame ale relaţiilor dintre personaje.
 
Cărţi care sugerează singure editorului cum ar trebui să arate
 
Pe viitor, echipa de cercetare speră ca aplicaţiile cărţii inteligente să fie atrăgătoare şi pentru industria editorială. Într-o nouă propunere de proiect de cercetare, profesorul Dan Cristea, alături de cercetători de la Fundaţia Bruno Kessler din Trento şi de la Vrije Universitaet Amsterdam, de informaticieni de la ArtSoft Consult Cluj-Napoca şi de un grup de mai mulţi editori din Italia şi Ungaria,, propune dezvoltarea unor instrumente pentru editorii de carte. Pe baza înţelegerii textului, programele ar fi capabile să sugereze editorului artefacte digitale care să genereze interacţiune: referinţe la evenimente sau locuri reale, scheme temporale, scheme de interrelaţionare între personaje, arbori genealogici etc. Aplicaţiile avute în vedere sunt în special dedicate ghidurilor turistice şi manualelor, dar vor putea fi aplicate şi cărţilor de ficţiune.
 
Un scop declarat al proiectului de reimaginare a cărţii este acela de a readuce cititul în lumea copiilor. „Copiii sunt atât de devoraţi de gadgeturi electronice, încât nici nu ştiu câte satisfacţii pot afla atunci când ţin o carte în mână şi citesc. Ne-am gândit atunci că dacă am exploata pasiunea tinerilor pentru aceste dispozitive, prin adaptarea cărţilor la ele, făcând textul interactiv, am putea renaşte interesul tinerilor pentru lectură, un univers care astăzi se pierde încet, încet.”, a explicat Dan Cristea.
 
Cartea inteligentă ar presupune, într-o variantă finală, inclusiv posibilitatea de a crea legături între cititorii săi, de a genera grupuri sociale în care cititorii să se întâlnească şi să poarte discuţii pe marginea celor citite - un Facebook unde singurele postări acceptabile sunt comentarii la cărţi. 
 
În UAIC, echipa proiectului Mapping Books este formată din: prof.univ.dr. Dan Cristea, lect. dr. Ionuţ Pistol, cercet. şt.  Daniela Gîfu şi Lucian Gâdioi - de la Facultatea de Informatică; lect.dr. Mihai Niculiţă de la Facultatea de Geografie şi Geologie şi Dorina Ticu.
 
 

Johann Gutenberg: fără acest om, cărţile nu ar fi existat

Pe 24 iunie se împlinesc 616 ani de la naşterea inventatorului tiparului cu litere mobile din metal, Johann Gutenberg.

Prima presă tipografică, ce folosea litere mobile şi cerneală pe bază de uleiuri, a făcut ca toate cărţile şi informaţiile cuprinse în acestea să devină mult mai accesibile publicului larg. Procedeul inventat de el a fost atât de revoluţionar, încât a rămas neschimbat timp de patru secole.

Biblia lui Gutenberg a fost prima carte din Europa produsă în masă şi a ieşit de sub tipar pe data de 23 februarie 1455. Publicarea sa a marcant evoluţia tehnologică a lumii.



Înainte, doar bogaţii îşi permiteau să aibă cărţi, volumele fiind extrem de scumpe pentru că erau, de fapt, transcrieri făcute de mână.



Nu se ştie cu exactitace câte volume ale Bibliei lui Gutenberg au fost tipărite la acel moment, dar se crede că ar fi vorba despre 150-180 de cărţi.

Citeşte mai multe despre viaţa lui Johann Gutenberg AICI

Mahatma Gandhi - O viata legendara (Biografia)


In acest volum biografic, Romain Rolland aduce un tribut imaginii si luptei lui Mahatma Gandhi. Omul care a renuntat la o carieră banoasa in avocatura va ajunge sa mobilizeze numeroasa populatie a Indiei impotriva xenofobiei si a nedreptatilor savârsite de Imperiul Britanic.

sursa: edituraherald.ro

The Big Books of Summer 2017

PW’s editors have selected a wide variety of summer books for all tastes. In our staff picks, you’ll find Lincoln Child’s thriller featuring werewolves in the Adirondacks, Lydia Davis’s translation of Marcel Proust’s letters to his neighbor, Chiara Barzini’s coming-of-age novel set against the 1994 Northridge earthquake, and many more. For deeper dives into fiction, mystery/thriller, romance, sci-fi, nonfiction, and children’s, check out our category picks for even more great summer books. Happy reading!

la sursa: publishersweekly.com

Announcing the 2017 O. Henry Prize Stories

 
We are very happy to announce the O. Henry Prize Stories for 2017, edited by Laura Furman, which will appear in an eponymous anthology this September, from Anchor.

continuarea, la sursa:

O carte de ştiinţă pe înţelesul tuturor: ''Şapte scurte lecţii de fizică'' a fizicianului italian Carlo Rovelli

Image result for Şapte scurte lecţii de fizicăCartea ''Şapte scurte lecţii de fizică,'' a fizicianului italian Carlo Rovelli, după cum spune şi numele, oferă o primă imagine a teoriilor fizicii, fiind dedicată celor care nu cunosc sau cunosc foarte puţine lucruri despre fizica modernă. Deşi dimensiunea cărţii este una redusă iar subiectele extrem de complexe, autorul italian a reuşit să scrie o lucrare comprehensivă, pe înţelesul tuturor.

Volumul ''Şapte scurte lecţii de fizică'' a fost lansat recent la editura Humanitas, în traducerea lui Vlad Zografi, în cadrul unui eveniment organizat vineri la care au participat Smaranda Bratu Iulian, doctor în filologie şi profesor de literatură şi cultură italiană de la Universitatea Bucureşti, Monica Dobre, doctor în fizică şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Corina Negrea, jurnalist şi realizator de emisiuni despre ştiinţă la Radio România Cultural.

Smaranda Bratu Iulian a descris această lucrare ca fiind „o carte extraordinar de accesibilă”, menţionând fascinaţia cu privire la ştiinţă şi la importanţa istorică a acesteia, şi plecând de la doi dintre fondatorii ştiinţei, italienii Copernic şi Galilei.

Pornind de la această carte, Monica Dobre, doctor în fizică şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei,” a subliniat că întrebarea „de ce?” este crucială în orice demers ştiinţific,. Această întrebare apare pe parcursul celor ''Şapte scurte lecţii de fizică,'' care au ca centrul de discuţii toate subiectele fizicii, de la atom şi mecanica cuantică, la Big Bang, găuri negre şi teoria relativităţii.

Carlo Rovelli s-a născut la Verona în anul 1956, a studiat fizica la Universitatea din Bologna şi şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Padova. A lucrat ca cercetător în Statele Unite şi Franţa unde a adus contribuţii importante la elaborarea unei teorii cuantice a gravitaţiei - o problemă, probabil cea mai mare cu care se confruntă fizicienii.

Rovelli dă o descriere elegantă a cărţii proprii, „Şapte scurte lecţii de fizică”, precizând că „aceste lecţii au fost scrise pentru cei care ştiu puţin sau nu ştiu nimic despre ştiinţa modernă. Împreună, ele oferă o privire de ansamblu concentrată asupra celor mai fascinante aspecte ale marii revoluţii săvârşite în fizică în secolul XX şi ale întrebărilor şi misterelor pe care această revoluţie le-a adus la lumină. Căci ştiinţa ne arată nu doar cum să înţelegem mai bine lumea, dar şi cât de vastă e dimensiunea a ceea ce încă nu cunoaştem”.

scrisă de Alexandru Voiculescu 
sursa: descopera.ro

60 de ani de la moartea poetului George Bacovia

Poetul George Bacovia (Gheorghe Vasiliu) s-a născut la 4 septembrie 1881, la Bacău.

Între 1894 — 1898 a studiat la gimnaziul ”Principele Ferdinand” din Bacău, remarcându-se la muzică, desen, caligrafie și gimnastică. Începe să scrie versuri din clasa a III-a gimnazială, de atunci datând poezii precum ”Plouă”, ”Tablou de iarnă” sau ”Nevroza”.

În 1900, se prezintă la Școala militară din Iași, dar renunță după scurt timp, nesuportând regimul cazon. Un an mai târziu, se înscrie în clasa a V-a a gimnaziului din Bacău.

A urmat cursurile Facultății de Drept din București și apoi din Iași. A obținut licența în Drept în anul 1911, potrivit georgebacovia.uv.ro.


continuarea articolului, la sursa: radioromaniacultural.ro

Noaptea muzeelor 2017, in Bucuresti si in tara

Noaptea Muzeelor 2017 are loc sâmbătă 20 mai în întreaga ţară, eveniment la care vor participa peste 200 de instituţii de cultură din întreaga ţară, care au pregătit programe speciale.

NOAPTEA MUZEELOR 2017. Bucureşti

''Sâmbătă, 20 mai, ne vedem pe străzile Capitalei şi în ţară pentru a savura toate evenimentele şi programele extinse pe care muzeele şi prietenii Nopţii Muzeelor le-au pus la cale. Ediţia de anul acesta înregistrează un nou record: 212 participanţi îşi deschid porţile în toată ţara de Noaptea Muzeelor, dintre care 170 sunt muzee. Evenimentele încep în unele puncte muzeale chiar din cursul dimineţii şi se încheie la 4,00 dimineaţa", informează organizatorii Nopţii Muzeelor, prin intermediul unui comunicat de presă.

În Bucureşti, participă circa 54 de muzee şi prieteni ai muzeelor. Lista participanţilor şi programul muzeelor le găsiţi în harta de mai jos. Daţi click pe ea pentru a o mări!
 
continuarea articolului, la sursa: descopera.ro

Biblioteca de cartier între Harry Potter și ateliere de tricotat

Una dintre filialele Bibliotecii Metropolitane București este cea cu nr. 32, aflată la parterul blocului S2 de pe Șoseaua Turnu Măgurele, din cartierul Berceni. Pe vremuri, îi zicea „Anton Pann“, în prezent, este „Al. Macedonski“. Biblioteca este în pas cu vremurile. Și, implicit, cu tehnologia high-tech. Dacă înainte abia te puteai strecura printre rafturile cu cărți pline de praful vechimii și al degetelor care le răsfoiseră, acum, cărțile sunt noi, iar biblioteca, aerisită și dotată cu trei computere.

Conexiunea la Internet, softul care indexează colecțiile și monitorizează împrumuturile, dar și o bibliotecă digitală, facilitează lectura din acest spațiu public. Și procedura de împrumut a cărților s-a modificat. Permisul de acces la bibliotecă s-a transformat în card, care se pune pe „tag“. La fel și cartea. „Tag-ul“ este o stație prin care se înregistrează cărțile împrumutate.

continuarea articolului, la sursa: cotidianul.ro
scrisă de Alice-Diana Boboc

Peștera Tayos și misterul cărților de metal vechi de 250.000 de ani

 


“Peștera Tayos ascunde unul dintre cele mai mari mistere ale omenirii. Acesta este locul în care a stat ascunsă o întreagă bibliotecă metalică, în care este scrisă istoria omenirii din cele mai vechi timpuri.

Peștera Tayos se găsește în provincia Morona Santiago,Ecuador, la circa 2 kilometri în junglă. A fost descoperită în 1860 și de-a lungul timpului au existat numeroși specialiști, care au încercat să-i descopere misterele.

Pentru a ajunge propriu-zis în peșteră trebuie să se coboare printr-un tunel extrem de strâmt, cu o adâncime de 87 de metri și mai apoi printr-un alt nivel inferior de 25 de metri. Piatra acestor tuneluri a fost tăiată cu o precizie ieșită din comun.

Acest prim aspect a stârnit curiozitatea speologilor, dar și oamenilor de știință, care au vizitat în nenumărate ori peștera Tayos. Nu se poate spune cu exactitate cine și când a făcut aceste tuneluri, dar este cert că este vorba despre o civilizație extrem de avansată.

continuarea articolului, la sursa: dzr.org.ro 

articol corelat
 
sursa foto

Care este cel mai vechi basm din lume?

Image result for blacksmith and the devilBasmele sunt creaţii extrem de vechi, cu teme şi motive recurente în diferite culturi. Cea mai veche este, însă, basmul intitulat „Fierarul şi Diavolul”, care datează de acum 7.000 de ani.

Povestea a apărut din India până în Europa şi a fost spusă în mai mult de 35 de limbi. Se află, de asemenea, şi în colecţia de basme a Fraţilor Grimm, relatează Curiosity.

Intriga basmului este, de asemenea, destul de familiară. Este vorba despre un fierar care îşi vinde sufletul într-un pact cu diavolul pentru puteri supranaturale pe care acesta le foloseşte chiar asupra diavolului.

Folcloriştii speculau faptul că basmul este antic, dar într-un studiu recent, un antropolog şi un expert în ştiinţe sociale au „cartat” cu ajutorul unei tehnici filogenetice folosită pentru stabilirea relaţiilor între organisme, ocurenţele găsite pe arborele limbilor indo-europene.

Aşadar, aceştia au stabilit că intriga se regăseşte „în toată lumea vorbitoare de limbi indo-europene, din India în Scandinavia”.

scrisă de Alexandru Voiculescu 
sursa: descopera.ro

București: Expoziţia Alfabetul chirilic – fonturi chirilice autentice utilizate în tipografa modernă

Expoziţia Alfabetul chirilic – fonturi chirilice autentice utilizate în tipografa modernă
la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Durata: 25 mai – 11 iunie 2017
Locul: Muzeul Naţional al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București
Program de vizitare: miercuri-duminică, 10.00-18.00
Gratuit: ultima sâmbătă din fiecare lună
Tarif bilet întreg: 8 lei

Image result for alfabetul chirilic bulgarescAmbasada Republicii Bulgaria în România şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi prezintă expoziția „Alfabetul chirilic – fonturi chirilice autentice utilizate în tipografia modernă”. Vernisajul va avea loc pe data de 24.05.2017, orele 18.00, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.

Pe lângă rolul său primar, acela de comunicare în scris, alfabetul are o dimensiune artistică, estetică ce oferă posibilitatea interacţiunii şi schimbului de idei prin percepţii abstracte. În expoziţia „Alfabetul chirilic“ fonturile chirilice moderne sunt corelate cu monumente epigrafice din tradiţia scrierii bulgare, ceea ce îmbogăţeşte prezentarea acestora şi stârneşte imaginaţia privitorilor. Astfel, expoziția prezintă publicului o serie de panouri ce reprezintă semnele alfabetului chirilic, tratate în manieră contemporană.

Alfabetul chirilic este a doua scriere slavă și a fost creat în secolul al IX-lea în Bulgaria de ucenicii lui Chiril și Metodiu. Fiind denumit în onoarea profesorului lor – Sf. Cоnstantin Chiril Filosof, este mai bine adaptat la limba bulgară şi la celelalte limbi slave decât alfabetul glagolitic vechi. Astfel, alfabetul chirilic se utilizează până în zilele noastre nu numai în Bulgaria dar şi în multe alte ţări, România de asemenea dispunând de tradiţia scrierii chirilice.

Odată cu aderarea Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană în anul 2007, alfabetul chirilic devine unul dintre cele trei alfabete ale Uniunii. În felul acesta Bulgaria contribuie la păstrarea şi dezvoltarea diversităţii culturale şi bogăţiei Europei unite. Este afirmată din nou nu numai apartenenţa culturii bulgare la cea europeană, dar şi contribuţia de secole a bulgarilor la dezvoltarea civilizaţiei europene.

Această expoziție este prilejuită de sărbătorirea pe 24 mai a Zilei Educaţiei şi Culturii Bulgare şi a Scrierii Slave, fiind de altfel și sărbătoarea bisericească a întemeietorilor primei scrieri slave – Chiril și Metodiu. Ziua educaţiei este sărbătorită de bulgari pentru prima dată în anul 1851 la Plovdiv iar celebrarea se transformă rapid într-o expresie strălucitoare a identităţii naţionale bulgare şi a convingerii că libertatea și prosperitatea pot fi obținute prin educație și știință.

24 mai este declarată sărbătoare oficială în Republica Bulgaria prin hotărârea Adunării Naţionale din data de 30 martie 1990, iar începând cu 08 mai 2015 ea devine Ziua Limbii Bulgare în România, în baza Legii № 100/2015, adoptată de Camera Deputaţilor.

Аutorul fonturilor chirilice contemporane prezente în expoziție este prof. Chiril Gogov, născut la Кiustendil, în anul 1944. A absolvit Academia Naţională de Arte din Sofia unde în prezent își desfăşoară activitatea didactică. Chiril Gogov еste unul dintre autorii stemei actuale de stat a Republicii Bulgaria, pictor-proiectant al monedelor și bancnotelor bulgare, emisiile 1996–2002, fiind şi autorul logo-ului naţional pentru Anul European al Dialogului Intercultural (2008). Prof. Gogov lucrează în domeniul ilustraţiei și al designului de carte, grafică aplicată, еste creator de timbre poştale, de steme ale unor oraşe din Bulgaria, de fonturi originale, afişe şi altele.

Evenimentul еste оrganizat de Ambasada Republicii Bulgaria în România prin Strategia de Comunicare a Bulgariei pentru UE pe 2017, în colaborare cu Institutul Cultural în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Bulgaria şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi – Bucureşti.

Mircea Cărtărescu, despre textele care i-au apărut în manuale: „Sigur că acordul mi l-au cerut, dar au ales ce au vrut ei"

Image result for cartarescu si fiulScriitorul Mircea Cărtărescu spune că nu şi-a exprimat niciodată părerea cu privire la ce anume din scrierile sale să apară în manualele şcolare,dar a explicat că de unele dintre acestea nu este foarte mândru,iar autorii contemporani ar trebui să fie consultaţi despre ce ar dori să apară în manuale.

Aflat la Constanţa, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Ovidius, Mircea Cărtărescu a declarat, într-o conferinţă de presă, că nu i-a cerut nimeni, vreodată, dintre cei care alcătuiesc manuale şcolare, să-şi dea cu părerea în privinţa textelor care-i sunt preluate.

continuarea articolului, la sursa: gandul.info
de Cătălin Legănel

Agnès Martin-Lugand se întâlnește cu cititorii români

Agnès Martin-Lugand, autoarea bestsellerului Oamenii fericiți citesc și beau cafea, se întâlnește cu cititorii români joi 11 mai 2017, la ora 19.00, la Cărturești Verona. Alături de scriitoarea franceză, la eveniment se vor afla Alice Năstase Buciuta – editor revista Marea Dragoste – și Magdalena Mărculescu – director editorial Grupul Editorial Trei.


Agnès Martin-Lugand vine, în perioada 10-13 mai 2017, într-o vizită la București, pentru a lansa cea mai recentă carte a sa publicată în limba română Îmi pare rău, sunt așteptată.

Îmi pare rău, sunt așteptată este un roman emoționant despre alegerile pe care le facem în viață, fiind scris cu aceeași naturalețe care a devenit o marcă a scrisului lui Agnès Martin-Lugand.

Îmi pare rău, sunt așteptată  este povestea lui Yaël, o femeie care trăiește doar pentru munca ei. Yaël este interpretă de excepție la o agenție renumită, își împarte timpul între întâlniri și cine de afaceri. Nu știe ce înseamnă o vacanță și e dependentă de adrenalină. Își vede rar familia și prietenii. Nu ține cont de sfaturi, pentru că simte că a făcut alegerea potrivită, animată de dorința neclintită de a reuși.

La Editura Trei a mai apărut bestsellerul Oamenii fericiți citesc și beau cafea, în 2016, și continuarea acestuia, Viața e ușoară, nu-ți face griji.


Profund și emoționant, romanul Oamenii fericiți citesc și beau cafea sondeazã cu luciditate cea mai cumplită tragedie din viața unui om. Este o poveste despre împăcarea cu sine, o carte care te marchează, care conține dialoguri convingătoare și e spusă într-un stil simplu, nepretențios, având chiar și accente de umor. În Viața e ușoară, nu-ți face griji cititorii află deznodământul poveștii personajului principal, Diane.

După ce a profesat ca psiholog timp de șase ani, Agnès Martin-Lugand s-a dedicat scrisului, publicându-și primul roman, Oamenii fericiți citesc și beau cafea, în regim propriu, pe platforma Kindle Amazon, în decembrie 2012. Remarcată rapid de bloggerii atenți la mediul literar virtual, a trezit interesul Editurii Michel Lafon, care i-a propus debutul în lumea editorială tradițională.

Astfel, Agnès Martin-Lugand a cunoscut un succes uriaș, cărțile sale s-au vândut în Franța în peste 2 milioane de exemplare și au fost traduse în peste 30 de țări.

Drepturile de ecranizare pentru primele două romane au fost achiziționate de producătorul american Harvey Weinstein.

Credit foto portret deschidere: booknode.com

De  

Salut, caut o carte! Anunţ pe bune :)

Salut comunitate!

Image result for Cazul-Andreasson
Caut 2 volume de Raymond E. Fowler care s-au epuizat cam de multişor de pe piaţa de carte:


Cazul Andreasson (vol 1 + 2)

Editura Aldo Press, 1996 

Dacă le are cineva rătăcite prin biblioteca personală şi nu îi mai trebuie sau descoperă vreo sursă de unde le-aş putea cumpăra, îl/o rog să dea un semnal pe aici.

Am găsit vol.1 pe Scribd, dar parcă aş prefera să le citesc în format print. 

Mulţumesc anticipat.

1traducator