1traducator

In the lobby of a Moscow hotel across from a Russian Orthodox monastery: YOU ARE WELCOME TO VISIT THE CEMETERY WHERE FAMOUS RUSSIAN AND SOVIET COMPOSERS, ARTISTS, AND WRITERS ARE BURIED DAILY EXCEPT THURSDAY. In an Austrian hotel catering to skiers: NOT TO PERAMBULATE THE CORRIDORS IN THE HOURS OF REPOSE IN THE BOOTS OF ASCENSION. On the menu of a Swiss restaurant: OUR WINES LEAVE YOU NOTHING TO HOPE FOR. On the menu of a Polish hotel: SALAD A FIRM'S OWN MAKE; LIMPID RED BEET SOUP WITH CHEESY DUMPLINGS IN THE FORM OF A FINGER; ROASTED DUCK LET LOOSE; BEEF RASHERS BEATEN UP IN THE COUNTRY PEOPLE'S FASHION. In a Hong Kong supermarket: FOR YOUR CONVENIENCE, WE RECOMMEND COURTEOUS, EFFICIENT SELF-SERVICE. Outside a Hong Kong tailor shop: LADIES MAY HAVE A FIT UPSTAIRS. In a Rhodes tailor shop: ORDER YOUR SUMMERS SUIT. BECAUSE IS BIG RUSH WE WILL EXECUTE CUSTOMERS IN STRICT ROTATION. From the Soviet Weekly: THERE WILL BE A MOSCOW EXHIBITION OF ARTS BY 15,000 SOVIET REP

Dry cleaners in Bangkok: DROP YOUR TROUSERS HERE FOR BEST RESULTS. In a Nairobi restaurant: CUSTOMERS WHO FIND OUR WAITRESSES RUDE OUGHT TO SEE THE MANAGER. On the grounds of a private school: NO TRESPASSING WITHOUT PERMISSION. On an Arctic River highway: TAKE NOTICE: WHEN THIS SIGN IS UNDER WATER, THIS ROAD IS IMPASSABLE. On a sign in Japan: DO NOT LEAN ON GATE FOR IT OCCURS YOU TROUBLE. On a poster at Fight Illiteracy: ARE YOU AN ADULT THAT CANNOT READ? IF SO, WE CAN HELP. In a City restaurant: OPEN SEVEN DAYS A WEEK AND WEEKENDS. A sign seen on an automatic restroom hand dryer: DO NOT ACTIVATE WITH WET HANDS. In a maternity ward: NO CHILDREN ALLOWED. In a cemetery: PERSONS ARE PROHIBITED FROM PICKING FLOWERS FROM ANY BUT THEIR OWN GRAVES. Sign in Japanese public bath: FOREIGN GUESTS ARE REQUESTED NOT TO PULL COCK IN TUB. Tokyo hotel's rules and regulations: GUESTS ARE REQUESTED NOT TO SMOKE OR DO OTHER DISGUSTING BEHAVIOURS IN BED. Hotel room notice in Ch

Daca faceti parte din acei care vad in The Wall-ul pinkfloydian un film-constiinta, sau daca vi se pare ca Procesul e mai degraba un mare si disperat ţipăt decat un “roman absurd” (iar Kafka nu e doar un autor demn de pomenit in reclame si cand vrei sa fii trendy), atunci nu exista nici un motiv pentru care sa nu cititi Sclavii fericiti. Am facut acesta analogie pentru ca volumul de fata e la fel de aristocratic ca cele doua opere de mai sus – prin aristocratic intelegand un gen de discurs nascut dintr-o puternica si roditoare framantare personala, asumat pana in panzele albe, care in realitate nu este destinat unei majoritati si care nu ofera “idei generale” si previzibile. De dl. Ovidiu Hurduzeu am auzit prima oara acum un an si ceva, la o recomandare din Dilema Veche a d-lui Teodor Baconsky, care-i definea cartea drept “bibliografic solidă, doldora de satiră subţire, coerentă pînă la originalitate şi revelatoare de sensuri care exced vigilenţa curentă. Un veritabil manual de supr

Fără virguliţe, căciuli şi accente circumflexe, limba pe care o scriem devine străină de cea pe care o vorbim. Până acum câţiva ani, cei care voiau să scrie la computer cu ş, ţ, î şi â nu prea puteau, din motive tehnice. Între timp însă, a devenit mai comod să uite de diacritice. Diana Marcu, o elevă de 13 ani de la Şcoala 79 din Bucureşti, foloseşte messengerul pentru a comunica cu prietenii ei încă din urmă cu patru ani, când era în clasa a-III-a. S-a obişnuit să scrie fără î, â, ş sau ţ, iar într-un timp renunţase şi la cratimă. În urmă cu două luni şi-a dat seama că greşea şi că cei care folosesc acest limbaj din ce în ce mai îndepărtat de limba română sunt cei „mai puţin intelectuali". Şi colega ei Gabriela Repanovici (13 ani) foloseşte messengerul de „vreo 4-5 ani" şi a observat o mulţime de greşeli de scriere. Ba chiar şi colegi care folosesc limbajul comunicării online, unde viteza e mai importantă decât forma mesajului, în viaţa de zi cu zi. Unii chiar şi în luc

Orhan Pamuk (n. 7 iunie 1952, Istanbul) este unul din cei mai renumiţi scriitori turci contemporani. Operele sale au fost traduse în peste 40 de limbi şi publicate în peste 100 de ţări. În 1976 a absolvit Institutul de Jurnalistică a Universităţii Tehnice din Istanbul. Un partid naţionalist turc a iniţiat în anul 2005 un proces penal împotriva sa, pentru motivul că scriitorul a admis existenţa genocidului împotriva armenilor şi kurzilor în timpul Imperiului Otoman. Această afirmaţie ar fi lezat, în opinia reclamanţilor, demnitatea naţiunii turce. În urma protestelor internaţionale, ministerul justiţiei din Turcia a anunţat pe 22 ianuarie 2006 că nu acordă aviz favorabil judecării scriitorului. Din cauza unei probleme de procedură procesul a fost abandonat în mod oficial la începutul anului 2006. Revista americană „Time” l-a inclus în anul 2006 pe lista celor mai influenţi 100 de oameni din lume. A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, printre care premiul Orhan Kem

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a dat asigurări că plata obligatorie a contribuţiei de asigurări sociale (CAS) pentru drepturile de autor şi convenţiile civile nu se va aplica în 2010, ci posibil de la 1 ianuarie 2011 şi îi va afecta pe angajaţii care nu au carte de muncă, a declarat, ieri, preşedintele UGIR 1903, Ioan Cezar Corâci, la finele unei discuţii cu ministrul. Preşedintele UGIR 1903 a explicat: "Introducerea obligativităţii plăţii CAS pentru drepturile de autor şi pentru convenţiile civile îi va afecta numai pe cei care nu plătesc contribuţiile sociale la stat, cei care nu au carte de muncă. De exemplu, contabilii care lucrează pe la diferite firme pe contract de colaborare vor trebui să plătească CAS şi probabil că îşi vor face carte de muncă la una din societăţile la care lucrează". La rândul său, preşedintele federaţiei sindicale MediaSind, Cristi Godinac, a precizat că reprezentanţii Ministerului Muncii susţin că peste 80.000 de persoane sunt plătite în Româ

Veniturile colectate de pe urma birului pregătit pentru intelectuali nu sunt cunoscute nici măcar de iniţiatorii acestuia. O lege prin care statul să încaseze venituri şi din drepturile de autor n-ar aduce niciun plus la buget, dar ar ucide o întreagă industrie a creaţiei intelectuale. Modul în care guvernanţii iniţiază acte normative în această perioadă, sub pretextul creşterii veniturilor la bugetul de stat, poate reprezenta un studiu de caz despre cum nu trebuie făcută o lege. Mihai Şeitan, noul ministru al Muncii şi autorul propunerii de a colecta CAS-ul şi din contractele de drepturi intelectuale, n-a venit decât cu ideea. Care este impactul social al acestei măsuri? Nu ştie. Câţi bani va aduce această lege în plus la bugetul de stat? Habar n-are. Câţi angajaţi au doar o parte din venituri pe contract de drepturi de autor, restul fiind pe contracte de muncă? N-are idee. „ Nu cunoaştem impactul pe care l-ar avea o astfel de lege. Este o simplă notă", afirmă cu seninăt

Încă un bir pe capul românilor. Angajaţilor li se vor reţine 31% din câştigurile din drepturile de autor sau din veniturile obţinute în urma încheierii convenţiilor civile drept contribuţii pentru bugetul de pensii. Măsura este prevăzută în proiectul legii unice a pensiilor, ce urmează să fie aprobat în Guvern în luna februarie. Potrivit propunerii din Legea unică a pensiilor, contribuţia de 31,3% va fi suportată 20,8% de angajator şi 10,5% de angajat. Cei mai afectaţi de această măsură sunt artiştii, mulţi dintre ei fiind plătiţi doar prin contracte de autor. "E o tâmpenie... nu e prima a acestui dobitoc, dar omul când plateşte impozit la stat plăteste de fapt pentru pensie, de ce să mai plătesc o dată. Să plătesc pentru că merg pe jos, pentru că tuşesc la filmare, e o tâmpenie. (...) Să caute bani în altă parte domnul ăsta care vine cu idioţeniile acestea", a declarat regizorul Andrei Blaier. Cineaştii spun că plata CAS pentru drepturile de autor va îngreuna producţia

În 2010 de pe rafturile librăriilor clasice din România şi de la librăriile online cititorii vor putea cumpăra romane de calitate din toate spaţiile culturale. La început de an, editurile din România îşi anunţă proiectele. Publicarea versiunilor în limba română a unor romane destinate tuturor categoriilor de interes pare obiectivul principal. Herta Müller Humanitas Fiction le va oferi cititorilor din România „Leagănul respiraţiei" de Herta Müller, în traducerea lui Alexandru Şahighian. Publicată în Germania în septembrie 2009, cartea, scrisă, de fapt, la două mâini, împreună cu Oskar Pastior, s-a bucurat de o receptare critică mai mult decât favorabilă. Firele tematice ale acestui text-hibrid, la graniţa dintre genuri, sunt aceleaşi care străbat ţesătura pe care o alcătuiesc mai toate lucrările scriitoarei româno-germane căreia i s-a decernat Premiul Nobel anul trecut. „Leagănul respiraţiei" este o incursiune tesionată şi tensionantă în lumea de neuitat a totalitaris