Treceți la conținutul principal

În România, Ungaria şi Bulgaria sunt mai puţin de 10% cei care cunosc bine o limbă străină

Trei adulţi români din patru nu cunoşteau în 2007 nicio limbă străină, situându-se cu mult sub media europeană, deşi 96% dintre elevii ciclului gimnazial din România studiază engleza, iar 83% dintre ei au în programă şi o a doua limbă străină, relevă datele unui Eurostat dat publicităţii vineri.

Aproape o treime (30%) dintre adulţii din UE (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) declarau în 2007 că stăpânesc bine o limbă străină, o altă treime (30%) aveau cunoştinţe de bază, iar 38% nu ştiau nicio limbă străină.

În cazul României, 5,2% dintre persoanele chestionate au spus că stăpânesc foarte bine o limbă străină (faţă de media europeană de 13,3%), alţi 4,9% cunoşteau bine o limbă străină (faţă de o medie de 15,9%), 14,3% dintre români aveau cunoştinţe de bază ale unei limbi străine (faţă de o medie europeană de 29,6%), iar 75% dintre români nu ştiau nicio limbă străină (faţă de media de 38,3% în Europa).

Cei mai mulţi vorbitori performanţi de limbi străine, printre adulţi, se află în Letonia (55%), Slovenia (45%) şi Slovacia (44%), în timp ce în România, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia, Bulgaria, Marea Britanie şi Cehia proporţia acestora este sub 10%.

Proporţia celor care se declară buni la limbi străine este cea mai mare în Suedia (40%), Estonia şi Slovenia (ambele cu 33%), Finlanda şi Cipru (ambele 32%). În România, Ungaria şi Bulgaria sunt mai puţin de 10% cei care cunosc bine o limbă străină.

În 2008, în UE, 78% dintre elevii de ciclu primar şi 83% dintre cei de la ciclul gimnazial studiau o limbă străină. În cazul României, proporţia era de 41%, respectiv 96%. La ambele nivele, engleza este de obicei prima limbă străină studiată.

O a doua limbă străină este studiată în UE de 10% dintre elevii ciclului primar (în România, 18%) şi de 39% dintre elevii următorului ciclu de studiu (în România, 83%). Franceza şi germana sunt, de obicei, a doua limbă de studiu (în România, prevalează franceza).
Aproape toţi elevii din ciclul primar studiază o limbă străină în Luxemburg, Suedia, Italia şi Spania, în timp ce în Irlanda (3%), Olanda (32%) şi Ungaria (33%) limbile străine sunt studiate de cei mai puţini elevi din ciclul primar. În Luxemurg (83%) şi Grecia (24%) se întâlnesc proporţiile cele mai mari de elevi care studiază încă din ciclul primar o a doua limbă străină.
Aproape toţi elevii din al doilea ciclu de educaţie au limba străină în programă în Cehia, Franţa, Olanda, Finlanda şi Suedia. Cei mai puţini elevi din ciclul al doilea care învaţă limbi străine sunt în Marea Britanie (32%) şi Irlanda (58%).

În schimb, peste 80% dintre elevi studiază a doua limbă străină în Finlanda (92%), Olanda (86%) şi România (83%).

Statistica este dată publicităţii cu ocazia Zilei Europene a limbilor, celebrată la 26 septembrie.

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.