Treceți la conținutul principal

Piaţa de carte se dezvoltă

Producţia de titluri publicate a crescut semnificativ, în 2012, faţă de cea din anii anteriori, în medie fiind editate 91.86 de titluri, potrivit unui studiu efectuat prin programul PROEDIT pentru Uniunea Editorilor din România (UER). Ca pondere, cea mai mare parte dintre edituri au publicat între 1 şi 30 de titluri (44%), 17% dintre edituri au publicat peste 120 de titluri, iar, pe locul trei, 16% dintre editurile chestionate declară că au publicat între 31 şi 60 de titluri.

 

Întreprinderile cuprinse în eşantion au avut în mare parte (61%) o cifră de afaceri sub 500.000 de lei, în timp ce 17% dintre ele susţin că au înregistrat venituri între 500.000 lei şi un milion de lei. Ponderea editurilor a căror cifră de afaceri a fost între un milion de lei şi 15 milioane este de 16%, iar cea cuprinsă între 15 milioane de lei şi 30 de milioane de lei este de 4%. Doar pentru 2% dintre edituri cifra de afaceri aferentă anului 2012 depăşeşte 30 de milioane de lei.

S-a mers pe profit

 

42% dintre editurile care au intrat în eşantion au înregistrat profit din activitatea de editare pe parcursul anului 2012. 57% dintre acestea au înregistrat un profit situat sub pragul de 10.000 de lei, iar, în 57% dintre cazuri, activitatea de editare a fost sursa principală a profitului înregistrat.

Cele mai mari probleme cu care se confruntă producţia editorială din România sunt lipsa fondurilor, costurile ridicate de producţie şi scăderea continuă a consumului de carte. Printre principalele probleme legate de difuzare sunt costurile ridicate, consumul redus de carte, lipsa reţelelor de difuzare, respectiv numărul redus de librării.

"În condiţiile în care piaţa cărţilor din România a scăzut cu până la 50%, editurile au fost nevoite să se replieze, aşa cum arată şi studiul, şi să se adapteze la noile condiţii. Cele mai la îndemână metode pentru a face acest lucru au fost scăderea tirajelor şi creşterea şi diversificarea numărului de titluri. 

Cultura (în sensul extins al cuvântului, implicând şi educaţia) ar trebui să fie o prioritate mai mare pentru că un popor este peste cinci ani ceea ce citeşte acum. La noi, în ultimii cinci ani consumul de carte a scăzut drastic şi scăderea este continuă, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea", a declarat preşedintele UER, Mario Demezzo.

Românii doresc mai multe târguri de carte

 

Potrivit participanţilor la sondaj, organizarea târgurilor de carte (58% menţiuni cumulate) este principala manifestare care ar trebui să fie preocuparea asociaţiilor de profil şi a viitorului centru naţional.


De asemenea, 79% dintre reprezentanţii editurilor din România declară că simt nevoia unor publicaţii, site-uri pe teme profesionale, care să permită apariţia de articole şi dezbaterea pe forumuri a problemelor comune ale reprezentanţilor breslei.

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...