Treceți la conținutul principal

In memoriam Ligia Caranfil - Un om de carte paraseste lumea cartii

In memoriam Ligia Caranfil Colega noastra Ligia Caranfil (1968-2013) nu mai este printre noi. A plecat, cu numai cateva zile in urma, sa intalneasca seninul si fervoarea marii, dar albastrul infinit si-a cerut tributul si a trecut-o granita intr-o lume despre care nu stim prea multe a spune, dar pe care noi, colegii din Biblioteca Academiei Romane, i-o dorim prietenoasa si odihnitoare.

Ligia Caranfil a fost fiica lui Tudor Caranfil, critic de film, si sora regizorului Nae Caranfil. 

Daca am fi intrebat-o pe Ligia Caranfil cum isi imagineaza paradisul, nu exista niciun dubiu ca ar fi raspuns asemeni lui Borges: o biblioteca. Ligia Caranfil a fost in mod categoric un om de biblioteca si un om al cartii. Viata ei, toata, a gravitat in jurul acestei realitati si s-a implinit prin ea. A plecat devreme, am putea spune: avea numai 45 de ani. A avut insa puterea sa construiasca, vreme de 20 de ani cati au trecut de cand a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, o cariera onesta si consistenta.

Bibliograf in Biblioteca Academiei Romane din 1996, in departamentul de Catalogarea si Clasificarea Cartii, Ligia a fost unul dintre profesionistii cei mai activi ai bibliotecii noastre. Om de mare probitate morala si profesionala, pasionat de munca sa de clasificator si catalogator pana la obsesia perfectiunii.

A facut parte din cateva asociatii si grupuri profesionale de lucru in cadrul carora a avut contributii teoretice semnificative: Grupul de Lucru LIVES-Ro pentru validarea traducerii in limba romana a tezaurului Rameau pentru vedetele de subiect, Grupul de Traducatori in limba romana a CZU editat de Consortiul CZU de la Haga, Comitetul Tehnic de Standardizare 229 (ASRO), pentru a enumera doar cateva dintre ele.

A reprezentat Biblioteca Academiei Romane la nenumarate intalniri profesionale nationale si internationale: Conferinta Anuala LIBER de la Barcelona, Workshop-ul Europeana Libraries de la Haga, Forumul Stiintific „Etica e Information en el Siglo XXI“ de la Sevilla, in cadrul Proiectului Leonardo LLP-LdV-PLM-2011-RO-236, Conferintele internationale „Biblio“ organizate anual de Biblioteca Universitara din Brasov, conferintele ABR de la Galati, Pitesti, Constanta.

A fost membra in echipa de lucru a „Proiectului ICT PSP Europeana Libraries: Aggregating Digital content from Europe’s Libraries“ (2011-2012) si fusese cooptata recent in proiectul european „Athena Plus: Acces to cultural heritage networks for Europena“.

In plus, Ligia scria bine si cu usurinta. Nu neaparat pentru ca ar fi avut „talent“, asa cum obisnuim in mod banal sa spunem, ci pentru ca stapanea perfect continutul de idei pe care dorea sa-l exprime si, deloc de neglijat in vremuri ca acestea, stia bine limba romana literara. Ne-au ramas de la ea, publicate, articole de inalt nivel profesional, dar si de adanca marturisire.

Adaugam aici excelenta cunoastere a limbii engleze, pe care a valorificat-o ca traducator autorizat. Biblioteca Academiei Romane ii datoreaza o parte din traducerea paginii sale web in limba engleza, iar piata de carte o serie de traduceri din care vom aminti doar cateva: „La umbra rodiului“ de Tariq Ali si „Ultima concubina“ de Lesley Downer, doua romane aparute la Editura Humanitas in colectia „Raftul Denisei“, apoi „Trilogia mistica“ si „Reginele-dragon“ de Traci Harding, la Editura Leda, „Corporatiile conduc lumea. Raport asupra marii finante internationale: F.M.I., Banca Mondiala, B.E.R.D., Phare, G7“ de David C. Korten, la Editura Antet si republicat doi ani mai tarziu la Editura Samizdat, „Hitler. Intre trecut si viitor“, de Ian Kershaw si „Dictionarul marilor batalii“ de Ian V. Hogg, la Editura Antet.

Ne oprim aici. O viata de om, fie ea si numai cea profesionala, nu poate fi cuprinsa in cateva randuri. O viata de om ramane o taina, taina lui, pe care numai el si-o stie. Bucuriile, suferintele, exaltarile, dezamagirile, curajul, deruta, abandonul, satisfactia si implinirea le poarta fiecare cu sine, aici si dincolo. Ligia a facut-o cu discretie. Te salutam cu respect, draga noastra!

Biblioteca Academiei Romane
de Redactia     HotNews.ro 

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...