Terapia prin lectură


- Aveţi nevoie de o carte sau de o revistă bună, de un fotoliu lângă fereastră şi de măcar o jumătate de oră liberă, cu telefonul pus pe silenţios. Apoi, trebuie doar să deschideţi paginile şi să vă lăsaţi cuprinşi de magia cuvintelor tipărite. Treptat. Mai întâi creierul şi sistemul nervos, apoi sistemul cardiovascular... întregul organism va ajunge, gradat, să vibreze, într-un anumit unison cu plăcerea de a citi. O bucurie discretă, parcă puţin desuetă, cel puţin în aparenţă, dar cu efecte vindecătoare certe, despre care vom vorbi în acest articol -

Foarte mulţi dintre "specialiştii" vremurilor noastre clamează, cu un aer doct, că vremea cărţilor şi a revistelor tipărite pe hârtie a murit sau, în tot cazul, este pe cale să apună, fără în­toar­cere. În viziunea lor, locul cărţilor va fi luat de aşa-numitele e-book-uri (cărţi electronice), nişte dispo­zitive dispo­ni­bile de ani buni în magazine, cu ecran tactil, pe care se încarcă fişiere cu mii de cărţi, depo­zitate pe un card de memorie cât unghia. Apoi - se spune - revistele vor fi complet înlocuite de internet şi de atotputernicele televiziuni, la fel ca ziarele. Oare chiar aşa să fie? Recent, minţi luminate din domeniul com­puterelor şi al neuroştiinţelor au publicat PE HÂRTIE! - câteva cărţi revoluţionare, despre rolul lecturării cărţilor tipărite, în menţinerea sănătăţii cre­ierului şi a psihicului, dar şi pentru obţinerea unor per­formanţe intelectuale superioare şi chiar în vindecarea unor boli. Culmea este că taman gălăgioşii şi înfocaţii susţinători ai internetului şi ai informatizării vieţii coti­diene, de acum 10-15 ani, au devenit susţinătorii cei mai energici ai cărţilor tipărite şi ai delimitării vieţii noastre personale, de haosul reţelelor de socializare şi de mass-media agresivă. Cum s-a produs această în­toar­cere de 180 de grade? Prin ştiinţă. Studii bine ela­borate au arătat faptul că sistemul nervos al omului nu este făcut pentru stimularea obositoare şi continuă prin intermediul monitoarelor calculatoarelor şi al televi­zoarelor, ci, mai degrabă, pentru citit. Apoi, după vreo 50 de ani de televiziune, s-a constatat, prin studii foarte serioase, că orizontul de cunoaştere al oameni­lor, ca­pa­citatea lor de a crea, de a avea idei originale, nova­toare, s-a diminuat îngrijorător de mult, mai ales la telespectatorii permanenţi. În mod enigmatic, cititul cărţilor şi al revistelor de calitate, în forma lor tipărită, este un fel de... elixir pentru creier.

Cum este influenţat creierul de cititul cărţilor

Studiile ştiinţifice făcute pe sute de voluntari din şcoli şi centre universitare au stabilit că citirea cuvin­telor scrise pe hârtie generează o capacitate de concen­trare net superioară, decât dacă s-ar citi aceleaşi cuvin­te pe ecranul unui monitor. Mai mult decât atât, atunci când voluntarii au citit de pe hârtie, capacitatea lor de a face corelaţii şi asocieri inteligente pe textul respec­tiv s-a dovedit mult mai mare decât atunci când pri­veau pe ecran. Analiza undelor cerebrale a arătat că însuşi gestul de a întoarce pagina şi atingerea hârtiei au un efect benefic asupra creierului. Pe urmă, în inter­valul de câteva secunde, cât ne ia să întoarcem o filă, creierul ia o binemeritată pauză, în care se activează alte porţiuni ale sale, responsabile de sinteză şi analiză, de digerarea informaţiei. Ca atare, cititorii textelor de pe hârtie sunt capabili de performanţe mentale net superioare faţă de cei care folosesc dispozitivele elec­tronice pentru informare. Iar când e vorba de tv, dife­renţele sunt mult mai dramatice. Capacităţi cognitive, cum ar fi memoria, discernământul, capacitatea de sin­teză, empatia ş.a.m.d. sunt cu până la 70% mai scăzute la cei care preferă televizorul cărţilor, indiferent de gradul de instruire iniţial. De ce? Pentru că uitatul la tele­vizor pune creierul într-o stare de pasivitate, de re­ceptivitate necontrolată la stimuli, alterând, treptat, celelalte capacităţi ale sale. În schimb, cititul are o ac­ţiune mult mai echilibrată, activând zone mai variate din creier şi menţinând şi dezvoltând mult mai multe funcţii ale sale.

Lectura: de la plăcere, la terapie

După cinci decenii de televiziune şi alte două de­cenii de internet, specialiştii în neuro­logie şi psihiatrie din Statele Unite s-au văzut confruntaţi cu un val fără precedent de boli şi tulburări care îi afectează, în principal, pe copii şi pe tineri. Procentul copiilor cu autism, sin­drom Asperger, depresie, depresie bipolară a crescut într-un ritm cel puţin îngrijorător, de la un an la altul. Noile generaţii au o tendinţă clară de a fi nu doar mai puţin instruite, dar şi mai însingurate, mai vulne­ra­bile psihic şi extrem de instabile emoţional. S-a dovedit că de vină pen­tru această situaţie, care tinde să devină ca­tastro­fală, este neglijarea lor de către cei dragi, precum şi drogarea cu televizorul, jocurile pe calculator şi reţelele de socializare. Dar remediul care ar putea fi?


Psihologii, împreună cu personalul bibliotecilor publice (care în Occident sunt nişte instituţii extrem de puternice), au avut o iniţiativă care are un succes uimitor: cititul la unison. S-au creat grupuri de terapie şi de sprijin care citesc cu voce tare poezie, proză uni­versală, texte ale marilor religii. Măcar o dată pe săp­tămână, ei se întrunesc pentru a asculta, reculeşi, cum sunt citite câteva pagini de conducătorul grupului. Apoi au loc discuţii şi comentarii libere, iar restul cărţii va fi citit de fiecare membru al grupului în parte, în zilele următoare, după care are loc o nouă dezbatere. Vă sună a simplu joc sau a cenaclu literar desuet? Ei bine, zeci de mii de oameni, mai ales tineri, bolnavi şi extrem de nefericiţi îşi găsesc alinarea şi chiar trata­mentul în acest gen de terapie. Pacienţi cu afecţiuni psiho-emoţionale, pe care nici un medica­ment nu i-a putut ajuta, şi-au găsit reme­diu în versetele lui Shakespeare sau în lectura Mahabharatei. Metoda are un ase­menea succes, încât a "invadat" şi Ma­rea Britanie, ţările scandinave, Ger­ma­nia, ajungând şi la noi în ţară. In­clusiv în spitalele de oncologie şi în clinicile de geriatrie se practică tera­pia prin lectură, colectivă sau indi­viduală. Să aflăm în continuare câte­va dintre cele mai frecvente indicaţii, pentru acest tip de tratament.

Lectura şi bolile cardiovasculare

Studiile ştiinţifice au arătat că, după primele 15-20 de minute de lectură, ritmul cardiac încetineşte şi de­vine mai regulat. Apoi, treptat, tensiunea arterială scade, iar valorile sale rămân mult mai stabile. Se pare că atunci când citim ceva cu plăcere şi care simţim că ne înalţă, chiar procesele de oxidare ale colesterolului şi depunerea sa pe artere sunt inhibate. Aşadar, dacă vrem să prevenim sau să combatem bolile cardiace, care sunt prima cauză de mortalitate la nivel mondial, nu avem decât să găsim o carte foarte bună (chiar se­lecţiile "Formula AS" ne pot ajuta) şi să începem chiar de astăzi, sistematic, tratamentul.

Lectura şi Alzheimerul

Această afecţiune are o incidenţă mult mai mică la persoanele care obişnuiesc să înlocuiască uitatul la televizor cu cititul. Interesant este că acest rezultat s-a observat atât la cititorii cu vechi ştate de serviciu, cât şi la cei care abia de câţiva ani au început să descopere bucuria de a citi. Aşadar, persoanele de vârsta a doua şi a treia ar trebui să (re)înceapă să-şi cultive bucuria lecturii, pentru a ţine această afecţiune teribilă deopar­te. Şi nu doar prevenirea Alzheimerului se realizează prin lectură, ci şi a tuturor tulburărilor de memorie şi discernământ. Capacitatea de a depune efort intelec­tual şi chiar de a realiza eficient munci fizice până la vârste înaintate se menţine cu ajutorul lecturii.

Lectura şi bolile psihice la copii

Foarte multe dintre aceste afecţiuni apar sau se agravează mult la copiii şi tinerii care sunt dependenţi de jocurile pe calculator, de reţelele de socializare sau de uitatul le televizor. Iar unul dintre puţinele anti­doturi pentru aceste adevărate vicii, care fac ravagii în rândurile tinerei generaţii, este cititul cărţilor. Gradat, pe măsură ce copiii ajung să intre în universul lor, dependenţa de celelalte mijloace de distragere se es­tom­pează şi, mai mult, felul lor de a gândi şi de a simţi se însănătoşeşte. Cel mai dificil demers este însă chiar acela de a-i convinge să facă primii paşi în lectură. De regulă, aici funcţionează cel mai bine sistemul de recompense şi oferirea spre citire a unor cărţi cât mai apropiate de sfera lor de preocupări. De pildă, roma­nele după care s-au făcut ecranizările lor pre­ferate şi din care au derivat chiar jocurile electronice sunt un foarte bun început pentru a se familiariza cu literatura. Apoi, este bine ca părinţii sau cei care se ocupă de ei să citească, la rândul lor, acele cărţi şi să le discute împreună. În felul aces­ta, copiii vor avea un sentiment nou: acela că ceea ce fac, adică lec­tura, este înţeles, apreciat şi că lor, ca in­dividualităţi, li se acordă atenţie, că sunt văzuţi. Lectura şi discuţiile pe marginea ei previn şi tratează depresia la copii, sindromul deficitului de atenţie (ADHD), sindromul Asperger.

Lectura şi tulburările de concentrare

Incapacitatea de concentrare, dar şi deficitul de atenţie sau de memorie sunt de foarte multe ori vinde­cate prin înlocuirea perioadelor de relaxare în faţa televizorului, cu cele de lectură. Cea mai eficientă se dovedeşte aşa-numita lectură activă, în care nu ne limităm doar să citim informaţia, ci facem şi pauze în care reflectăm la ea, ne scriem chiar câteva notiţe des­pre ceea ce am înţeles. În acest sens, cea mai bună lectură sunt aşa-numitele cărţi pentru dezvoltarea per­sonală, care oferă informaţii din domeniul psihologiei, despre cum ne putem îmbunătăţi relaţiile, performan­ţele sau viaţa pe ansamblu. Iar în cazul lecturii active, nu doar conţinutul acestor cărţi ne poate ajuta, ci chiar demersul de a citi şi de a procesa ulterior, care obişnu­ieşte creierul să rămână într-o stare de concentrare perioade din ce în mai lungi de timp. Este însă foarte important să citim cu plăcere lucruri care ne atrag şi ne stârnesc interesul, aşa încât să nu resimţim neapărat un efort de voinţă în acest demers.

Lectura şi bolile grave

În tot mai multe centre de oncologie pentru copii şi adulţi sunt amenajate aşa-numitele centre de lectură, care sunt mai mult decât nişte simple biblioteci. Aici se citesc zilnic cu voce tare anumite cărţi motivaţionale, sunt iniţiate discuţii şi se stimulează creativitatea pa­cienţilor. Iniţial, acest demers a fost făcut doar cu co­piii, pentru a le distrage atenţia de la suferinţa pro­dusă de boală, precum şi de la efectele dure ale radio­terapiei sau chimioterapiei. Pe lângă diminuarea sufe­rinţei, s-a observat însă şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii celor mici şi, cel mai uimitor, o creştere a spe­ran­ţei de viaţă la membrii cei mai entuziaşti ai centrelor de lectură. Acest program extins la adulţi dă ace­leaşi rezultate excelente. Lectura le conferă optimism, încredere în vindecare, pacienţii sunt mai dispuşi să spere şi să colaboreze cu medicii. Apoi, terapiile necon­venţionale, cum ar fi vizualizarea creatoare sau autosugestia pozitivă, sunt mai eficiente la cei care participă la lecturi. Rezultate fenomenale s-au obţinut şi la cei care şi-au descoperit bucuria de a citi texte spirituale, cum ar fi cele despre rugă­ciune, meditaţie sau post. Se pare, aşadar, că puterea vindecătoare a cuvântului este mult mai mult decât un simplu concept filosofic, ea tinde să devină o realitate ştiinţi­fică unanim acceptată. O veste cât se poate de bună: presa scrisă nu va muri.

scrisă de Ilie Tudor
sursa
sursa foto