Treceți la conținutul principal

În curând, la Adenium: „Crescătorul de gorile” de Roberto Arlt


Julio Cortázar: „Alaltăieri l-am terminat de recitit și azi încep paginile acestea încălzit, puțin dezolat că Arlt mi-a alunecat din mâini, odată cu ultima povestire din «Crescătorul de gorile ». M-a lăsat singur în fața foilor albe și a unei mări albastre, profunde, care nu-mi folosește la mai nimic.” 


Roberto Arlt (1900-1942), prozator, dramaturg, jurnalist și inventator, este considerat precursorul romanului modern argentinian, al teatrului social și al existențialismului. A fost obligat de vicisitudinile familiale să-și părăsească studiile și să se întrețină singur, lucrând ca ucenic de tinichigiu, docher, vânzător ambulant, ajutor de bibliotecar, mecanic. Își găsește meseria potrivită, aceea de jurnalist, la începutul anilor ’20. Printre cele mai importante opere publicate se numără romanele „El juguete rabioso” (1926), „Los siete locos” (1929), „Los lanzallamas” (1931), „El amor brujo” (1932), volumele de povestiri „El jorobadito” (1933), „Viaje terrible” (1941), „El criador de gorilas” (1951), „Regreso” (1972), piesele de teatru „El humillado” (1930; un capitol din „Cei șapte nebuni”), „Trescientos Millones” (1932), „Saverio el cruel” (1936), „El fabricante de fantasmas” (1936), „África” (1938), „La isla desierta” (1938), „La fiesta de hierro” (1940), „El desierto entra en la ciudad” (1952).

Pentru prima oară în limba română, „Crescătorul de gorile” („El criador de gorilas”) reprezintă o fascinantă și neașteptată antologie de povestiri „africane”, narate însă de o voce occidentală. După succesul uriaș al rubricii „Aquafuertes porteñas” („Acvaforte din Buenos Aires”) din ziarul argentinian „El Mundo”, Roberto Arlt pleacă în Spania, în februarie 1935, în căutare de noi surse de inspirație pentru articolele sale (rezultând seria „Aquafuertes españolas”, la fel de bine primită de către public), extinzându-și apoi călătoria spre orașele Tanger, Tetuán și Ceuta din nordul Africii.

Descoperă aici o lume fascinantă care, la numai 4 ore distanță de Spania, păstrează obiceiuri medievale, unde „trăiește o mulțime compactă și pitorească, materialistă, poetică, necruțătoare și cu porniri de ciudată generozitate” („Ediciones del Viento”). Misterioase ori pline de cruzime, dar și amuzante, povestirile inspirate din această experiență marocană au fost publicate în suplimentele „El Mundo Argentino” și „El Hogar” în 1936, apoi reunite în volum în 1941 și constituie un capitol distinct al operei arltiene, semnătură care a influențat semnificativ literatura sud-americană a secolului XX.

Volumul va apărea în colecția Universalis, care cuprinde traduceri de poezie și proză din literatura universală. Volumele sunt selectate ținând cont de deviza sub care se desfășoară activitatea Adenium în fiecare zi: „Un exercițiu al excelenței”.

Comunicat de presă al editurii Adenium, postat cu acordul acesteia

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...