Treceți la conținutul principal

Scăderea veniturilor din publicitate și a tirajelor presei scrise, printre problemele care afectează presa locală

Scăderea veniturilor din publicitate și migrația cititorilor spre online, reducerea tirajelor presei scrise, precum și dificultățile întâmpinate în accesarea veniturilor din fondurile publice se numără printre factorii care afectează presa locală din România, a declarat Arina Ureche, director general al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT), vineri, la conferința "Presa locală - dezvoltare prin transparență". 


"Problemele presei locale, până la urmă, sunt problemele presei naționale sau problemele generale ale presei. Faptul că ei și-au pierdut veniturile, pe de o parte, din zona de tiraj odată cu scăderea tirajului și cu problemele difuzării, probleme care nu li se datorează lor neapărat, și odată cu scăderea generală a veniturilor din publicitate, se numără printre principalele cauze pentru care ei au în față multă alte probleme, vorbim de deprofesionalizare, pentru că nu-și mai permit oameni suficienți sau de calitate, vorbim de oameni plătiți slab sau insuficient și, odată cu deprofesionalizarea, vin probleme legate de credibilitate și de păstrarea publicului care, până la urmă, îi face puternici", a afirmat directorul general BRAT.

În opinia sa, o altă provocare a publicațiilor tipărite este mediul online, care a adus schimbări majore în zona de presă, publicul fiind atras de informațiile publicate pe internet, pentru care, în România, nu sunt obligați să plătească nimic.

Ioana Avădani, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent, a apreciat, de asemenea, că, în urma crizei economice, "redacțiile au rămas secătuite de resurse, atât financiare, cât și umane și materiale".

"Principala problemă pe care o identifică oamenii din presă, indiferent de genul presă pe care îl practică sau de poziția ierarhică, de la reporterul de teren până la patron, este cea financiară. La această criză economică se adaugă efectele răvășitoare ale expansiunii internetului. Din ce în ce mai multă lume își ia informațiile de pe internet, care sunt de regulă gratis. S-a creat astfel un mod de consum de mass-media care funcționează în detrimentul presei, în special al presei scrise. Oamenii nu dau bani pe informație atât timp cât pot să le obțină gratis", a subliniat Ioana Avădani.

Ea a spus că "bătălia cea mai mare" în presă este să "găsești acel tip de conexiune cu publicul tău, care să-l determine pe acesta să te susțină inclusiv financiar — prin abonament, prin donație, prin participare voluntară, prin ofertă de conținut", precizând că, în România, din păcate, "genul acesta de inițiativă nu s-a materializat, sau nu la o scară care să permită evaluarea succesului sau multiplicarea soluțiilor de succes".
 
Directorul Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Alexandru Giboi, a prezentat fluxul public gratuit al agenției, care conține știri interne, externe, locale, de mare ajutor publicațiilor locale.

"Anul trecut am lansat fluxul public de știri. Acesta conține o selecție de știri gratuite, pe care orice publicație le poate accesa. Știrile sunt din toate domeniile, de la politică la economic și de la cultură la sport și locale și cred că poate fi un plus pentru toate publicațiile locale. Prin acesta, noi sprijinim tot ceea ce înseamnă mass-media", a declarat directorul AGERPRES.

În contextul lansării dezbaterilor publice privind normele generale de aplicare a noii legi a achizițiilor publice organizate de Agenția Națională pentru Achizițiile Publice (ANAP), Bogdan-Paul Dobrin — director în cadrul agenției, a arătat că legea se află, în momentul de față, în procedura parlamentară de adoptare, termenul prevăzut pentru intrarea în vigoare fiind 26 aprilie.

"Noua lege este, de fapt, noul pachet de legi al achizițiilor publice, în număr de patru — Legea achizițiilor publice, Legea privind achizițiile sectoriale, Legea privind atribuirea contractelor de concesiune și Legea care privește soluționarea contestațiilor și căile de atac în achiziții—, se află în momentul de față la Senat, urmează după aceea Camera Deputaților. Termenul prevăzut de directiva europeană pentru intrarea în vigoare a transpunerii este 26 aprilie. Deci, până la această dată ar trebui să avem legea în vigoare, urmată de norme de aplicare pe partea clasică, pe partea de utilități și pe partea de concesiuni. Deci, vor fi trei acte normative de nivel secundar pentru a aplicarea celor trei legi. Pentru partea de contestații nu este nevoie de norme de aplicare", a declarat Bogdan-Paul Dobrin.

El a afirmat că în urma acestor norme de aplicare va exista un ghid online, la nivelul ANAP, pentru aplicare pe diferite domenii și pentru ajutorul tuturor autorităților contractante și operatorilor economici, ca să știe ce trebuie făcut la o procedură de achiziție.

În cadrul dezbaterii și-au prezentat punctele de vedere Alin Alecu, managing director ARBOmedia, Mihai Anița, partner PricewaterhouseCoopers, Gabriela Lupșa, senior press & radio buyer, Zenith România, Cristina Guseth, director Freedom House România, precum și reprezentați ai presei locale.
 
În cadrul conferinței, BRAT și-a prezentat și ofertele speciale de aderare și acces la serviciile asociației pentru editorii de presă locală scrisă, tipărită și online.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...