Interesul pentru cultura veche va scădea și
mai mult dacă nu se vor valorifica și populariza marile valori ale
Bibliotecii Academiei Române, atenționează lingvistul Gheorghe Chivu. În opinia lingvistului, site-ul lansat joi, în cadrul unui eveniment organizat în sala Virgil Cândea a Bibliotecii Academiei Române, poate contribui la creșterea interesului pentru acest domeniu, "determinându-i pe cei care fac învățământ în momentul de față să pregătească și specialiștii pentru anii care vin".
"Pentru că nu mai fac acum studenții așa ceva. N-au timp să facă și asta", a spus Gheorghe Chivu.
El susține că publicul larg ar trebui să afle că în Biblioteca Academiei există nu numai un depozit de "hârtii importante pentru istoria culturii, ci și de opere de artă".
"Rămânând la perioada veche, sunt lucruri care nu au fost încă cercetate, precum cataloagele.
Oamenii de știință știu ce este acolo, dar cum cercetătorii care se ocupă de perioada veche sunt din ce în ce mai puțini, multe lucruri n-au ajuns la esență, deci nu se știe exact la multe dintre ele care este relația dintre textul respectiv și un altul, care este locul lui în istoria culturii scrise. Gândiți-vă la cronici, care există în foarte multe versiuni. Noi vorbim de cronicile știute, cele despre care se vorbește și la școală. Dar sunt multe altele. S-a făcut în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea cronică versificată, un fel de poeme cu subiect istoric în proză. Lumea știe puțin despre asta", a menționat lingvistul.
Realizat în cadrul proiectului "Medievalia — Texte fundamentale ale culturii medievale", inițiat de Asociația Excelența prin Cultură în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, site-ul medievalia.com.ro pune la dispoziția utilizatorilor texte fundamentale ale culturii române medievale. Acestea reunesc un corpus de 60 de manuscrise, din care 39 românești, 14 slave și șapte grecești, piese dintre cele mai valoroase ale patrimoniului național.
Printre ele se numără vechi texte românești cunoscute precum "Psaltirea lui Hurmuzachi", vechi codice — "Codex Sturdzamus", care păstrează cea mai veche traducere românească a Apocalipsului Maicii Domnului (secolele XVI-XVII). Selecția a reținut și lucrări de morală creștină, cărți populare sau lucrări ale marilor monahi ori scrieri-reper ale literaturii române vechi, precum "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie", ca și letopisețele lui Miron Costin și Ion Neculce.
Proiectul face parte din Programul PA16/RO12 "Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural" — Schema de granturi mici, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014 având ca operator de proiect Ministerul Culturii — Unitatea de Management a Proiectului.
AGERPRES/(A, AS — autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)