Poetul, criticul literar şi eseistul
Gheorghe Grigurcu, în vîrstă de 80 de ani, este laureatul celei de-a
XXV-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera
Omnia. Acesta a primit, vineri seară [15 ianuarie], în cadrul unei gale speciale
organizate în sala Mihai Eminescu a Hotelului Rapsodia din Botoşani,
marele premiu în valoare de 25.000 de lei, dar şi titlul de cetăţean de
onoare al municipiului Botoşani.
Potrivit d-nei Irina Petraş,
preşedintele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Gheorghe
Grigurcu este al patrulea membru al Filialei Cluj a USR care cîştigă
marele premiu, după Adrian Popescu (2006), Dinu Flămând (2010), Ion
Mureşan (2013). Din mîndrie locală, îi putem pomeni şi pe Ion Mircea
(2011), echinoxist fondator, şi Nicolae Prelipceanu (2012), fost
clujean.
Grigurcu a fost nominalizat pentru
Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu alături de Marta Petreu, Liviu
Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Nichita Danilov şi Ovidiu
Genaru, iar juriul condus de Nicolae Manolescu l-a stabilit cîştigător.
Considerat unul dintre cei mai
importanţi critici literari contemporani, Gheorghe Grigurcu s-a născut
pe 16 aprilie 1936 la Soroca (Republica Moldova), pe vremea cînd acest
teritoriu aparţinea României. A urmat liceul la Oradea şi, doar un
trimestru, Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu”. A absolvit apoi
Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj-Napoca (1958). Doctor
în filologie al Universităţii din Bucureşti (1975). A fost profesor la
Oradea; redactor la revista orădeană „Familia”, deţinînd cronica
literară. A colaborat şi semnează, şi în prezent, diferite articole şi
cronica literară la mai multe ziare şi la majoritatea revistelor
literar-culturale din ţară, printre care se numără: „Ateneu”, „Familia”,
„Orizont”, „Vatra”, „Tribuna”, „România literară” şi „România liberă”,
la care are rubrici fixe.
După debutul cu poezie în ziarul
„Crişana” din Oradea (1952), a publicat mai multe volume de versuri: „Un
trandafir învaţă matematica” (1968), „Trei nori” (1969), „Rîul
incinerat” (1971), „Salută viaţa” (1972), „Apologii” (1975),
„Contemplaţii” (1984), „Cotidiene” (1986), „Oglinda şi vidul” (1993),
„Un izvor bolboroseşte înăuntrul termometrului” (1996), „Nimic n-ar
trebui să cadă” (1997), „Amarul Tîrg” (1997), „Dealul purtat de
scripeţi” (1999), „Spaţiul dintre corole” (2000), „Acul şi steaua”
(2001), „De unde pînă unde” (2002), „Natură moartă şi vie” (2003), „Un
trandafir învaţă matematica” (ediţie definitivă a creaţiei poetice de
pînă în anul 2000 – Ed. Vinea, 2004), „Calendar” (2004), „Fiindcă”
(2005), „Castele în Spania” (2005), „Şterge soarele de praf ca pe-o
mobilă” (2006), „Muzeu” (2008), „Cerc şi punct” (2010), „Nimic n-ar
trebui să cadă” (2011).
Activitatea sa de la revista „Familia”
avea să-l impună printre criticii importanţi, poziţie susţinută şi mai
tîrziu, prin „opiniile pătimaş tranşante, nu o dată excesive”, după
aprecierile lui Mircea Martin. A scris numeroase volume de critică şi
istorie literară: „Miron Pompiliu şi Junimea” (1969), „Teritoriu liric”
(1972), „Idei şi forme critice” (1973), „Bacovia – un antisentimental”
(1974), „Poeţi români de azi” (1979), „Critici români de azi” (1981),
„Între critici” (1983), „Existenţa poeziei” (1986), „De la Mihai
Eminescu la Nicolae Labiş” (1989), „Peisaj critic” (I – 1973; II –
1997), „E. Lovinescu. Între continuatori şi uzurpatori” (1999), „Poezie
română contemporană” (I-II, 2001), „De la un critic la altul” (2004)
etc. S-a afirmat, de asemenea, şi ca eseist şi jurnalist literar şi
politic: „În cunoştinţă de cauză” (1990), „Cum am devenit stalinist”
(1998), „Imposibila neutralitate” (1998), „În jurul libertăţii” (2002),
„Fişele unui memorialist” (2006), „Opinii în genere inconfortabile”
(2007), „O provocare adresată destinului. Convorbiri cu Dora Pavel”
(2009), „Exerciţii de adevăr” (2011).
Membru al Uniunii Scriitorilor din
România şi al P.E.N.-Clubului român, a fost distins cu Premiul „Opera
Omnia” al Uniunii Scriitorilor pe anul 2000. De-a lungul timpul i-au
fost decernate Premiile Uniunii Scriitorilor din România, ale Uniunii
Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţiei Scriitorilor din
Bucureşti, ale revistelor „Familia”, „Convorbiri literare”, „Poesis”,
„Euphorion”, „Mozaic”, „Cuget liber”, Premiul naţional „Tudor Arghezi”
(Tg. Cărbuneşti), Premiul oraşului Bistriţa, Premiul Serilor de la
Brădiceni, Premiul Festivalului internaţional de poezie Emia (Deva),
Premiul Asociaţiei Culturale „Duiliu Zamfirescu” (Focşani), Premiul
„Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul oraşului
Beclean, Premiul de poezie (Deseşti, Sighet), Premiul „Virgil Mazilescu”
(Corabia), Premiul Consiliului Judeţean Gorj, Premiul Naţional Monica
Lovinescu-Virgil Ierunca (2009). Manifestarea Colocviile tinerilor
scriitori care au debutat în 2012 şi care s-a desfăşurat la Alba Iulia
în aprilie 2013, i-a dedicat un moment special scriitorului Gheorghe
Grigurcu, care a primit Premiul de Excelenţă.
sursa: ziarulfaclia.ro