Treceți la conținutul principal

București: Expoziţia Alfabetul chirilic – fonturi chirilice autentice utilizate în tipografa modernă

Expoziţia Alfabetul chirilic – fonturi chirilice autentice utilizate în tipografa modernă
la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Durata: 25 mai – 11 iunie 2017
Locul: Muzeul Naţional al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București
Program de vizitare: miercuri-duminică, 10.00-18.00
Gratuit: ultima sâmbătă din fiecare lună
Tarif bilet întreg: 8 lei

Image result for alfabetul chirilic bulgarescAmbasada Republicii Bulgaria în România şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi prezintă expoziția „Alfabetul chirilic – fonturi chirilice autentice utilizate în tipografia modernă”. Vernisajul va avea loc pe data de 24.05.2017, orele 18.00, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi.

Pe lângă rolul său primar, acela de comunicare în scris, alfabetul are o dimensiune artistică, estetică ce oferă posibilitatea interacţiunii şi schimbului de idei prin percepţii abstracte. În expoziţia „Alfabetul chirilic“ fonturile chirilice moderne sunt corelate cu monumente epigrafice din tradiţia scrierii bulgare, ceea ce îmbogăţeşte prezentarea acestora şi stârneşte imaginaţia privitorilor. Astfel, expoziția prezintă publicului o serie de panouri ce reprezintă semnele alfabetului chirilic, tratate în manieră contemporană.

Alfabetul chirilic este a doua scriere slavă și a fost creat în secolul al IX-lea în Bulgaria de ucenicii lui Chiril și Metodiu. Fiind denumit în onoarea profesorului lor – Sf. Cоnstantin Chiril Filosof, este mai bine adaptat la limba bulgară şi la celelalte limbi slave decât alfabetul glagolitic vechi. Astfel, alfabetul chirilic se utilizează până în zilele noastre nu numai în Bulgaria dar şi în multe alte ţări, România de asemenea dispunând de tradiţia scrierii chirilice.

Odată cu aderarea Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană în anul 2007, alfabetul chirilic devine unul dintre cele trei alfabete ale Uniunii. În felul acesta Bulgaria contribuie la păstrarea şi dezvoltarea diversităţii culturale şi bogăţiei Europei unite. Este afirmată din nou nu numai apartenenţa culturii bulgare la cea europeană, dar şi contribuţia de secole a bulgarilor la dezvoltarea civilizaţiei europene.

Această expoziție este prilejuită de sărbătorirea pe 24 mai a Zilei Educaţiei şi Culturii Bulgare şi a Scrierii Slave, fiind de altfel și sărbătoarea bisericească a întemeietorilor primei scrieri slave – Chiril și Metodiu. Ziua educaţiei este sărbătorită de bulgari pentru prima dată în anul 1851 la Plovdiv iar celebrarea se transformă rapid într-o expresie strălucitoare a identităţii naţionale bulgare şi a convingerii că libertatea și prosperitatea pot fi obținute prin educație și știință.

24 mai este declarată sărbătoare oficială în Republica Bulgaria prin hotărârea Adunării Naţionale din data de 30 martie 1990, iar începând cu 08 mai 2015 ea devine Ziua Limbii Bulgare în România, în baza Legii № 100/2015, adoptată de Camera Deputaţilor.

Аutorul fonturilor chirilice contemporane prezente în expoziție este prof. Chiril Gogov, născut la Кiustendil, în anul 1944. A absolvit Academia Naţională de Arte din Sofia unde în prezent își desfăşoară activitatea didactică. Chiril Gogov еste unul dintre autorii stemei actuale de stat a Republicii Bulgaria, pictor-proiectant al monedelor și bancnotelor bulgare, emisiile 1996–2002, fiind şi autorul logo-ului naţional pentru Anul European al Dialogului Intercultural (2008). Prof. Gogov lucrează în domeniul ilustraţiei și al designului de carte, grafică aplicată, еste creator de timbre poştale, de steme ale unor oraşe din Bulgaria, de fonturi originale, afişe şi altele.

Evenimentul еste оrganizat de Ambasada Republicii Bulgaria în România prin Strategia de Comunicare a Bulgariei pentru UE pe 2017, în colaborare cu Institutul Cultural în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Bulgaria şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi – Bucureşti.

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu