Treceți la conținutul principal

Kokoro: cuvântul japonez care e greu de tradus în alte limbi, dar care ar putea fi o adevărată revelaţie ştiinţifică

Image result for kokoroÎn limba japoneză există trei cuvinte pentru „inimă": „shinzou", care se referă la organul fizic, „ha-to" - cuvântul cu înţeles similar celui englezesc pentru dragoste, şi „kokoro" - al cărui înţeles este puţin mai greu de explicat.

„Kokoro este foarte bine înţeles în limba japoneză, dar în altele este dificil de explicat", arată Yoshikawa Sakiko, directorul Centrului de Cercetare de la Universitatea din Kyoto. Conceptual, acesta uneşte noţiunile de 'inimă', 'minte' şi 'spirit' şi priveşte aceste trei elemente ca fiind inseparabile unul de celălalt. „De exemplu, dacă spunem 'Ea are un bun kokoro', înseamnă inimă, suflet şi minte, toate împreună", explică acesta, scrie Gândul.

Una dintre problemele de a transpune 'kokoro' în alte limbi este aceea că, prin corelarea cuvintelor - inimă, spirit şi minte - prin 'şi' impunem diviziuni care în japoneză pur şi simplu nu există. În cultura estică, cele trei elemente nu sunt doar intrinsec legate unul de celălalt. Sunt unul singur, scriu cei de la World Economic Forum.

Oamenii de ştiinţă încep, astfel, să dărâme barierele conceputale şi să exploreze ceea ce artiştii, scriitorii, filosofii şi visătorii multora dintre marile culturi au recunoscut deja de mult: misterioasa conexiune dintre inimă şi minte, adică 'kokoro'. De exemplu, cercetătorii din Japonia iau în considerare acest concept atunci când lucrează la simulatoare de roboţi, în primatologie şi le-a permis să exploreze şi să discute materia spirituală într-un fel care, în caz contrar, ar fi fost imposibil de implementat în mediul academic. 
 
„Sunt conceptele de minte, inimă, spirit, voinţă, conştiinţă, suflet, consacrate în Vest, cel mai bun mod de a descrie şi de a diviza experienţa umană? Sau există un element mult mai incluziv care ar permite înţelegerea modului în care oamenii gândesc şi simt?", se întreabă Paul Swanson, profesor de ştiinţe umaniste la Universitatea Nanzan din Japonia. 

articol preluat de pe site-ul: descopera.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu