Treceți la conținutul principal

Dr. Matthias Thöns și cartea „Pacient fara testament – Afacerea cu finalul vietii”

In clinicile si spitalele germane (si nu numai) oamenii in varsta sunt operati, cateterizati, iradiati si ventilati mecanic pana plezneste pusculita cu bugetul de la asigurari!
 
Cand se incaseaza 1.600 de euro pe zi de persoana doar pentru ventilatia mecanica in spitale, vorbim de niste afaceri foarte rentabile!
 
Medicul german Matthias Thöns, medic anestezist cu specializare in medicina paliativa, descrie in cartea sa „Pacient fara testament – Afacerea cu finalul vietii” cazuri ale multor oameni grav bolnavi, care sunt mal”tratati” cu mijloacele si aparatele medicinei moderne, desi nu mai exista absolut nicio sansa a vreunui succes cu acele „tratamente”.
 
»O carte care demonstreaza ca a muri cu demnitate poate fi mai important decat a trai cu orice pret.«
ziarul Hannoversche Allgemeine, 15.10.2016
 
In centrul intereselor medicilor si spitalelor nu se afla dorinta de a alina durerile si suferinta bolnavilor, ci profitul banesc! Medicii si clinicile primesc bonusuri grase cand fac tot mai multe operatii si aplica tot mai multe proceduri medicale costisitoare!
 
Nu, nu este vorba doar de cateva „oi negre”, este vorba de intreg sistemul medical, construit in asa fel pentru a recompensa financiar medicii si spitalele care administreaza cele mai multe si mai scumpe tratamente medicale, fie ca ele sunt indicate sau nu!
 
Unde este granita dintre prelungirea vietii si prelungirea mortii? Un lucru este sigur: cartelul prelungirii artificiale a vietii contra costuri exorbitante nu mai da voie oamenilor sa moara in liniste!
 
Ce le trebuie oamenilor grav bolnavi si muribunzi? Ei au nevoie de alti oameni, care sa le daruiasca empatia lor, timpul lor, mangaieri, liniste, calm si ingrijire. Factorul „timp” lipseste cu desavarsire in meseria profesionistilor medicali, chiar si pentru aceia, putini, care inca mai sunt capabili de un dram de empatie. Ei trebuie doar sa masoare, sa documenteze, sa constate, sa noteze, sa raporteze si – la nevoie – sa ajusteze protocoalele. Atat. Ei nu au timp si nu au nici voie sa se gandeasca prea mult la pacienti ca la niste OAMENI.
 
Doctorul Thöns si echipa sa au testat aproape 100 de camine de batrani (dintre care multe erau administrate de biserici!), verificand sub o identitate falsa cate din ele erau dispuse sa ignore testamentul medical al pacientilor si sa permita ca acei pacienti cu asigurari private si cu pensii mari sa fie intubati si ventilati mecanic pe o perioada nelimitata, in loc ca ei sa fie lasati sa moara in pace si cu demnitate, conform testamentului medical! Rezultatul: aproape toate caminele de batrani ar fi fost dispuse sa coopereze la asemenea intelegeri ilegale, daca zanganeau banutii in pusculite!! Nu mai conta deloc faptul ca un tratament medical invaziv impotriva vointei pacientului este o infractiune criminala!
 
Acelasi lucru este valabil si pentru protocoalele oncologice pe care multi medici le aplica fara mila in cazul multor aproape-muribunzi! Niste sedinte de citostatice in ultimele saptamani de viata ale bolnavilor muribunzi aduc spitalelor profituri suplimentare de zeci de mii de euro!
 
In cartea sa, doctorul Thöns face o pledoarie pentru a permite oamenilor sa moara cu demnitate, in sanul familiei, in casa proprie, fara dureri si fara chinuri cauzate de „terapia” intensiva!

Moartea naturala este in 8 din 10 cazuri un proces pasnic, nedureros! Abia prin interventiile medicale abuzive si inutile procesul mortii devine un cosmar, un chin inimaginabil atat pentru cei care pleaca, dar si pentru cei care raman.
 
Aveti mai jos un interviu zguduitor cu doctorul Matthias Thöns, transmis de televiziunea germana de stat.


Dr. Matthias Thöns - Afacerea cu finalul vieţii... de FYMaaa

sursa: http://feli-popescu.blogspot.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Mike Yung, o voce extraordinară (artist al străzii, NY)

 <iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/GrHfWKeTDEI?start=2" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe> <iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/K-N8W3s2yYQ" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>