Treceți la conținutul principal

Versiunea timpurie a basmului Scufiţa Roşie este terifiantă, violentă şi grotească














Scufiţa Roşie, de Arthur Rackham / Sursa: The Vintage News

Există o multitudine de poveşti în jurul lumii care au drept personaje principale o fetiţă şi un lup, dar povestea este mult mai comună în ţările europene. Cea mai veche versiune a poveştii ce o are ca personaj principal pe Scufiţa Roşie datează din secolul XVII, iar cele mai faimoase versiuni sunt cele scrise de către Italo Calvino şi, bineînţeles, de către Charless Perrault şi Fraţii Grimm.

Pe baza acestui basm au apărut o multitudine de interpretări. Spre exemplu, Susan Brownmiller, jurnalistă din SUA şi feministă convinsă, a conferit acestuia o analiză din punct de vedere sexual, descriind-o ca pe o un viol.

Atunci când vine vorba despre versiunea timpurie a acestui basm, există câteva diferenţe notabile faţă de cea pe care o cunoaştem astăzi. În locul lupului era invocat un vârcolac, dar cea mai antagonistă parte este reprezentată de faptul că în versiunea timpurie exista o scenă a canibalismului, în care carnea bunicii îi era oferită fetiţei, pentru a o mânca. De asemenea, o altă diferenţă stă în faptul că Scufiţei i s-a cerut de către lup să se dezbrace şi să îşi arunce hainele în foc. Mai mult, aceasta se aşază în pat alături de el, dar invocă scuza conform căreia trebuie să îşi facă nevoile, astfel reuşind să scape. Mai mult, există o variantă a poveştii în care lupul o mănâncă pe Scufiţa Roşie, iar aceasta se termină în acest punct.

După o îndelungată cercetare asupra folclorului, în anul 2013 s-a concluzionat că acest basm îşi are originile în Orientul Mijlociu şi că a fost scris în secolul I. Pentru a ajunge la acest rezultat, aceştia au analizat 58 de versiuni ale basmului ce proveneau din regiuni diferite.

Sursa: The Vintage News
scrisă de Ana-Maria Iosif 
preluare de la sursa: descopera.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu