Radu Paraschivescu trece în revistă, astăzi, exemple
de pleonasme infiltrate în limbă şi ceva mai greu de observat, dar pe
care e bine să le scoatem la iveală şi să le aruncăm la coş.
Unul dintre acestea este „patrimoniu obştesc”, peste care dăm în
destule articole sau reportaje pe teme administrative sau edilitare.
Dacă am spus despre „patrimoniu obştesc” că e un pleonasm, am spus
implicit că ne aflăm în faţa unei greşeli. De ce? Fiindcă definiţia din
dicţionar a patrimoniului se referă la „bunuri spirituale care aparţin
întregului popor”, la o „moştenire culturală”, iar prin extensie la
„bunuri culturale sau spirituale care aparţin întregii omeniri”.
La rândul său, „obştesc” înseamnă „care priveşte poporul”, „care
aparţine poporului” şi, prin extensie, „comun”, „general”, „colectiv”
sau „public”. Prin urmare, „patrimoniu obştesc” este o sintagmă
incorectă.
Există, e adevărat, şi un sens juridic al termenului „patrimoniu”,
respectiv „totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare
economică, precum şi a bunurilor materiale la care se referă aceste
drepturi, care aparţin unei persoane fizice sau juridice”, dar acest
sens nu face obiectul discuţiei noastre.
Un pleonasm des întâlnit şi care nu zgârie doar urechea, ci şi
logica, este „pasaj de trecere”. În franceză, „passer” înseamnă a „a
trece”. Cât despre substantivul românesc „pasaj", provenit din
franţuzescul „passage”, el este definit drept un „spaţiu amenajat între
două rânduri de clădiri sau coridor al unei clădiri amenajat la nivelul
străzii pe care TREC pietoni sau, rareori, vehicule”.
Pasajului i se mai
spune şi „loc de TRECERE”, ceea ce ne dovedeşte o dată în plus că
„pasaj de trecere" este o sintagmă improprie. Altfel spus, e bine să
evităm un enunţ de genul „Dacă o iei prin pasajul de trecere, ajungi în
Calea Victoriei”. Varianta corectă este „Dacă o iei prin pasaj, ajungi
în Calea Victoriei”.
Un alt caraghioslâc peste care dăm relativ frecvent este pleonasmul
„stâna de oi”. Pesemne că eroarea e comisă îndeosebi de orăşeni, de
oameni care fie nu prea părăsesc mediul urban, fie o fac, dar nu-i
interesează ce se găseşte în afara lui. Oricum însă, e bine de ştiut că
stâna este o „aşezare păstorească de vară, la munte sau în afara
satului, unde se adăpostesc oile şi ciobanii şi unde se prepară produse
din lapte de oaie”. Cu alte cuvinte, nu există stână de papagali, de
canguri sau de crocodili. E simplu, la stână stau doar oile şi ciobanii.
De aceea, nu vom spune „Am urcat la stâna de oi ca să gustăm nişte caş
proaspăt, ci „Am urcat la stână ca să gustăm nişte caş proaspăt”.
Şi sintagma „picaj vertical” este tot un pleonasm. De ce? Fiindcă
definiţia termenului „picaj” este de „coborâre a unui avion pe o
traiectorie verticală sau aproape verticală". Picajul nu poate fi lin,
treptat sau orizontal, ceea ce ne va face să nu spunem „La mitingul
aviatic de ieri, trei avioane au coborât în picaj vertical”, ci „La
mitingul aviatic de ieri, trei avioane au coborât în picaj”.
Iată, în încheiere, şi alte pleonasme pe care le întâlnim în exprimarea cotidiană şi pe care ar fi bine să le ocolim:
„Scadenţă de plată”. Forma corectă este „scadenţă”, dat fiind că
acest cuvânt înseamnă „termen de plată” sau „expirare a datei la care
trebuie onorată o obligaţie sau o datorie”.
„Memoriu scris". Forma corectă este „memoriu”, dat fiind că acest
cuvânt înseamnă „Expunere scrisă, amănunţită şi documentată, asupra unei
probleme sau a unei situaţii”. Un memoriu nu poate fi verbal.
„Muncă laborioasă”. Forma corectă este „muncă", eventual „muncă de
calitate” sau „muncă susţinută”. „Laborios” vine din latinescul „labor”,
care înseamnă „muncă", aşa că „muncă laborioasă” este o sintagmă
incorectă.
„Utrenie de dimineaţă”. Forma corectă este „utrenie”, dat fiind că
acest cuvânt înseamnă „slujbă religioasă care este oficiată dimineaţa,
foarte devreme, înaintea liturghiei".
Fireşte, lista pleonasmelor nu se încheie aici. Există şi alte
sintagme greşite, cum ar fi „organizare sistematică” sau „mare magnat”.
Totul e să învăţăm să le evităm, iar asta se face verificând sensul
exact al cuvintelor înainte de-a le folosi.
sursa: digi24.ro