Zilele acestea, Bruxelles-ul arată ca un oraș care a trecut prin
multe. La aproape două luni de la atacurile care au avut loc în
aeroportul Zaventem și în apropierea stației de metrou Maalbeek,
capitala Belgiei trăiește o tristețe calmă amestecată cu îngrijorare și
anxietate – paradoxul distinct al marilor dureri peste care nu știi cum
să treci.Librairie Filigrane s-a născut în 1989, în spațiul generos al Avenue des Arts, în inima cartierului care adăpostește sediile instituțiilor europene și internaționale din Bruxelles. Fondatorul ei, Marc Filipson a preluat o librărie mai mică (numită – poate nu întâmplător – la Providence), a modificat design-ul clădirii, a deschis spații noi și a pornit aventura care a primit numele de Filigrane.
În cei 27 de ani de existență, Filigrane a trăit cât alții într-un veac. În 1992, un incediu distruge librăria aproape în întregime. Timp de trei luni, cărțile sunt vândute pe trotuar, dar Filigrane renaște ca pasărea Phoenix. În 2007, este cea mai mare librărie din Belgia cu un spațiu de 1700 metri pătrați, oferind cititorilor nu numai o mare varietate de cărți, dar și un loc special amenajat unde se pot asculta concerte de pian, unde scriitorii vin să își prezinte noile cărți și să discute cu publicul, unde se servește una dintre cele mai bune cafele care se pot bea la Bruxelles. În 2009, Filigrane crează prima aplicație pentru smartphone din lumea librăriilor francofone, iar din 2013, adăpostește cărți în engleză, italiană, germană și spaniolă. Marc Filipson câștigă pariul. Filigrane se impune ca una din cele mai mari și mai iubite librării din Belgia.
Într-o seară de mai, am ajuns la Fligrane cu așteptări mari. A fost dragoste la prima vedere. Spațiul generos al librăriei este invadat, nu există niciun loc în librărie care să nu respire cărți. Chiar și zona rezervată concertelor la pian sau cafenelei pare mică (e doar o iluzie optică) sub invazia cărților. Filigrane își asumă cu grație destinul de loc al cărților.
Prima dificultate pe care am avut-o a fost aceea a alegerii – starea aceea plăcută pe care francezii o numesc atât de frumos „embarras de choix”. Oferta de titluri se adresează tuturor gusturilor și intereselor: beletristică, cărți de călătorie, albume de artă, benzi desenate, istorie, politică, psihologie, business, SF, memorialistică etc. Fiecare secțiune are un consultant, gata să îți răspundă întrebărilor și să îți facă recomandări. Zâmbitori, vorbind fluent nu numai franceză, dar și engleză sau germană, consultanții reușesc să transforme experiența cumpărătorului într-una foarte plăcută și utilă. Pleci cu sentimentul că pe lângă cărțile cumpărate, ai aflat lucruri noi și ai stat de vorbă cu oameni competenți și dornici să ajute. Nu am putut să nu mă gândesc că și unele librării din România ar putea beneficia de pe urma unor asemenea angajați.
Librăria se întinde pe un singur nivel și treci dintr-o secțiune în alta, cu sentimentul pătrunderii în lumi diferite. Există însă o coerență atent studiată între secțiuni, rafturile sunt aranjate diferit, într-un joc subtil de apropiere și depărtare, aglomerație și spațiu, menit să îți suscite interesul. Zona centrală a librăriei este dedicată cafenelei, în mijocul căreia este amplasat pianul. În spatele acestuia, se află un mic bar unde se prepară câteva sortimente de cafea și sucuri de fructe. Senzația este a unei scene de teatru cu actori-cărți.
În afară de muzica clasică din surdină, Filigrane trăiește în liniște. Fără să știi prea bine de ce, îți vine să vorbești în șoaptă, ca într-un templu unde nu vrei să deranjezi somnul zeilor. Iar liniștea aceasta, într-un Bruxelles care își caută încă ritmul normalității, te încarcă în mod straniu cu energie și forță.
Acest loc privilegiat al cărților știe un adevăr simplu: acela că viața este mult mai mult decât suma tristeților, eșecurilor și tragediilor mai îndepărtate sau mai recente. Uneori, viața poate însemna să o iei de la capăt, în ciuda tristeților, eșecurilor și tragediilor, iar pentru unii dintre noi, acest nou început poate fi o seară petrecută în liniște, în mijlocul cărților, într-un oraș care își vindecă rănile.
Scris de Raluca Elgyar
sursa: bookblog.ro