Scriitorul și realizatorul radio tv Corneliu Leu a murit marți, la București, la vârsta de 83 de ani, au informat pentru AGERPRES surse din Uniunea Scriitorilor din România.Prozatorul și dramaturgul Corneliu Leu s-a născut la 21 iulie 1932, la Medgidia, județul Constanța.
A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București (1950-1952), și pe ale Academiei 'Ștefan Gheorghiu' (absolvită în 1965). A lucrat în redacțiile mai multor ziare: 'Cuget liber' din Constanța (1948-1950) și reviste: 'Roumanie d'aujourd'hui' (1958-1962), 'Luceafărul' (1962-1965), 'Contemporanul' (redactor-șef adjunct din 1979). A fost redactor la Radiodifuziunea Română (1950-1958) și redactor-șef la Editura 'Eminescu' (1970-1971); director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971-1979).
Ca prozator, a debutat în revista 'Flacăra' (1948), iar primul roman, 'Ochiu-dracului', îi va apărea în 1956. Jurnalismul și viața de reporter se răsfrâng asupra creației literare ale lui Corneliu Leu, acesta abordând romanul (sentimental — 'Femeia cu ochi albaștri', 1970; istoric — 'Plângerea lui Dracula', 1977; 'Romanul unei zile mari', 1979 ș.a. sau de actualitate — 'Vârsta de aur', 1957; 'Puterea', 1964; 'Viața particulară a lui Constant Hagiu', 1967; '... Această viață sentimentală', 1976; 'Patriarhii', 1979 etc.), nuvela, reportajul, teatrul (piesa 'Femeia fericită', 1974), unele scrise în tonul epocii comuniste. Romanele, de la primul la 'Patriarhii', au fost reunite și sistematizate sub titlul 'Faptele de arme ale unor civili în secolul războaielor mondiale sau Ce înseamnă puterea' (I-III, 1987-1989).
A realizat un ciclu de filme documentare despre scriitori, un ciclu de patruzeci și opt de filme de călătorii în jurul lumii (1972-1975), a semnat și scenariile filmelor artistice 'Asediul' (1971, în colaborare cu regizorul — Mircea Mureșan), 'Fata bună din cer' (1977, r. Dan Necșulea), 'Casa dintre câmpuri' (1979, r. Alexandru Tatos).
PUBLICITATE
După 1990, a mai publicat volumele 'Democrația locală în România contemporană' (1995), 'Cartea Episcopilor Cruciați' (2001), acesta din urmă structurat pe documentele bibliografice ale episcopului de Huși, martir, Grigorie Leu și pe documentele interogatoriilor anchetei prin care fiul său, arhiepiscopul Victor-Vasile Leu, primul episcop al românilor din exil, a fost condamnat la moarte (după eliberarea din închisoare din 1964, a murit, în 1978, la București). Printre cele mai recente publicații se numără 'Vecinul cel bun' (2008, roman), 'Despre meritocrație' (2009, studii și articole) și 'Femeia, fie ea regină...' (2010, roman).
În 2009, în cadrul programului european de înființare a Grupurilor de Acțiune Locală, pune bazele Rețelei de inițiative culturale și universități populare.