 |
Intenția este de a provoca înțelegerea unor probleme banale, de bun simț, în privința esteticii înainte de toate.
Există profunzime, inspirație și frumos sau frumos e ce ne place nouă? De ce a involuat în așa hal arta? Din cauza “evoluției”, bineînțeles. Tolerantul Progres înseamnă omorârea oricărui standard și izolarea oricărui susținator al standardelor. Numai niște retrograzi pot miza pe profunzime, căci nu e senzațională, pe inspirație, căci cere cultură și talent sau pe frumos căci cine ești tu să-mi spui ce-i frumos și ce nu? Cum ar putea analfabetul și diletantul să iasă în evidență într-o lume construită pe standarde, fie ele estetice sau morale? Și ce alt scop am putea avea în viață și în carieră decât de a ieși în evidență?
Un recul va exista cu siguranță, poate nu foarte curând, iar acesta va fi pe măsura relativismului absolut pe care se bazează progresul. Nu înainte, însă, ca relativismul și tabloidizarea, globalizate bineînțeles, ca singure arme ale diletantului în căutarea succesului, să își consume nebunia. Valorile progresului sunt: “senzațional”, “șocant”, “îndrăzneț”, “nou”. Adică tot ce nu spune nimic despre conținut și despre calitate, dar spune totul despre viscere și incultură.
Atacul progresului la standarde, fie ele estetice sau morale, respectă aceeași agendă, aceeași strategie. Mai întâi se relativizează ușor un standard. Și în artă, și în viziunea asupra familiei, și în stabilirea vârstei sexuale la copii, și în alegerea și facerea știrilor, și în rolul educației. Primii pași ai relativismului par întotdeauna rezonabili. Dar relativistul nu poate fi ușor relativ. Decât ca prim pas spre a fi complet relativ. Pentru că ceea ce îl definește este lipsa măsurii și disprețul față de firea lucrurilor.
Miza nu este de a câștiga războiul cu analfabeții, ci de a rezista în fața acestui curent mainstream care mătură totul în cale în numele toleranței și al diversității. De a rezista până când acest curent își va fi consumat fecalele “artistului”, ale “gânditorului”, ale “jurnalistului”, ale “modernității”.
Notă: În foto aveți “Fecalele Artistului”, o autentică “operă de artă” produsă în 90 de exemplare, dintre care unul a fost vândut cu 120.000 Euro, a “genialului” Piero Manzoni. Cutiile sunt confecționate din oțel, astfel încat nu este posibilă scanarea conținutului, iar deschiderea lor ar face să le scadă valoarea artistică.
Pentru subtitrare în limba română, selectați “Romanian” în bara de jos (meniul Amara) și apăsați butonul “CC”.
articol de Radu Cujbă -Publisher
sursa: anacronic.ro
sursa foto
