Treceți la conținutul principal

În ultimii cinci ani au fost închise două treimi din editurile românești

Industria cărţii este în agonie. Considerat cel mai puternic segment cultural din Europa, domeniul a ajuns în România la cele mai slabe performanţe de după Revoluţie. Două treimi din edituri au fost închise, în ultimii cinci ani. În plus, mulţi clienţi preferă să citească variantele electronice, care sunt mult mai ieftine.

Efectele crizei economice din 2008 se văd și acum în industria cărții. Multe edituri au fost închise, iar cele care au mai primit comenzi au renunţat la o parte din angajaţi. Același lucru s-a întâmplat și în cazul librăriilor tradiționale.

„Am închis masiv în 2009-2010. Bine, masiv pentru noi înseamnă cam trei-patru magazine pe an, după ce am încercat diverse forme de a le ține în viață”, spune Marieta Seba, directoarea unei rețele de librării.

Principalul motiv pentru această situaţie a fost vânzarea slabă. O singură carte cumpără, în medie, un român într-un an. Puţin, dacă ne uităm la media europeană. Un locuitor din vest citeşte de şapte ori mai multe volume.

De altfel şi dezvoltarea tehnologiei a afectat vânzarea de carte.

„Prefer varianta electronică, recunosc. Pur şi simplu e mai uşor să car un stick decât să am o cameră dedicată unei biblioteci. Dacă nu ai casă, nu ai cum”, spune unul dintre români.

„Se pot găsi cărţi online la un preţ mult mai mic decât cel de librărie şi atunci clienţii sunt interesaţi să plătească mai puţin, atât timp cât se poate”, spune Daniela Smochină, librar.

Au fost şi unele campanii de marketing care au încercat să atragă mai mulţi clienţi. Unele neinspirate, însă, spun editorii.

„Cartea cu ziarul vedeți că zace acum în librării cu 2-3 lei, creând sentimentul unor rebuturi. Industria cărții a ajuns ca prima ei imagine să fie de rebut”, afirmă Mihail Penescu, președintele Uniunii Editorilor din România.

Din cele aproximativ 1400 de edituri care au rezistat crizei economice, 65% n-au scos mai mult de zece titluri, anul trecut.

„Noi nu avem un sistem legislativ care să protejeze industria cărții sau să o sprijine. Nu avem niște reglementări de breaslă interne”, mai spune Mihail Penescu, președintele Uniunii Editorilor din România.

Piaţa de carte din România se ridică la aproape100 de milioane de euro, de 100 de ori mai puțin decât cea din Germania, de exemplu.

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...