Îl cunoaştem cu toţii pe Arthur C. Clarke pentru seriile de romane şi povestiri SF şi lucrările de popularizare a ştiinţei. Dar care dintre voi ştiaţi până acum de dorinţa scriitorului de a-i fi trimis ADN-ul în spaţiu? Am aflat că spre sfârşitul anului viitor, cu ocazia primei misiuni a NASA, ADN-ul marelui scriitor va fi lansat în spaţiu. Autorul a fost abordat de către Charles Chafer, directorul executiv al Space Services Holdings, în anul 2000, când compania se gândea să organizeze o misiune spaţială. Cei doi s-au întâlnit pentru prima oară în 1982 la conferinţa ONU de la Viena, conferinţă ce privea spaţiul cosmic.
Am fost şi sunt un fan pe viaţă şi mi-am concentrat interesul în ceea ce priveşte spaţiul în filmul 2001: Odiseea Spaţială. În 2000, pe când plănuiam prima misiune în spaţiu i-am propus să doneze o mostră de păr care să conţină ADN-ul său pentru lansarea acesteia în spaţiu. Un coleg de-al meu de la acea vreme s-a dus la casa autorului din Sri Lanka, de unde a obţinut mostra.Naveta care va pleca în spaţiu se va numi “Sunjammer”, în onoarea unei poveşti scrise de Clarke în 1964 despre o călătorie în spaţiu cu ajutorul unor vele solare. Prima misiune solară va fi un test de zbor şi va lansa în spaţiu o “pânză” din material reflectorizant ce va măsura aproximativ 13 000 de metri pătraţi dar va fi totodată foarte uşoară. După ce se va prăbuşi pe Pământ, aceasta va fi de mărimea unei maşini de spălat şi va cântări 70 de kilograme.
Potrivit unui articol din “The Guardian”, rămăşiţele incinerate ale celor dragi sau chiar şi firele noastre de păr pot fi trimise în spaţiu în această misiune în schimbul unei sume de aproximativ £10,000.
Este o acţiune simbolică mai înainte de toate, este o cale uşoară de a trimite o parte din tine într-o misiune spaţială, fără să trebuiască să mori înainte.Cum ar spune “The Independent”: “Un pas mic pentru omenire, un salt uriaş pentru părul său”. Observăm simţul umorului pe care îl are Arthur C. Clarke într-o notă pe care i-o oferă însărcinatului cu preluarea mostrei de ADN:
Iată câteva fire de păr, v-aş da mai multe dar nu mai am altele de rezervă.Sir Arthur C. Clarke a fost de asemenea şi un explorator. În 1956 a descoperit ruinele templului Koneswaram, sub apă, în Sri Lanka, în timp ce făcea scufundări. A avut implicaţii şi în zbor, o orbită geostaționară aflată la 36.000 de km deasupra ecuatorului fiind numită oficial orbita Clarke. Nu este singurul lucru care îi poartă numele. Patru premii, o specie de dinozaur, o şcoală, un institut de tehnologii moderne, un personaj dintr-o serie de jocuri şi o şosea de centură din Colorado îi mai poartă numele.
Este cunoscut cel mai bine pentru 2001: O odisee spaţială, carte ecranizată de Stanley Kubrick dar şi pentru operele: Rendez-vous cu Rama (1972) (carte ce a avut un succes răsunător şi care a dus la scrierea unei trilogii sub acelaşi nume în colaborare cu Gentry Lee), Fântânile Paradisului (1979), Sfârşitul Copilăriei (1953), Oraşul şi Stelele (1956) etc.
În decembrie 2007, cu ocazia celei de-a 90-a aniversări, Clarke a înregistrat un mesaj video pentru prietenii săi, în care își lua rămas bun de la ei. Probabil îşi simţea sfârşitul, deoarece a decedat în martie 2008. Peste 30 de ani de la moartea sa ne putem aştepta la publicarea unor jurnale intime, aşa cum a dispus autorul. În prezent, acestea sunt păstrate de către fratele său, Fred Clarke. Întrebat de ce le-a sigilat, el a răspuns “Păi, s-ar putea să conțină unele lucruri jenante.” Poate tot atunci se vor clarifica şi zvonurile privind sexualitatea lui Clarke. Există păreri împărţite privind lucrul ăsta; unii spun că îi plăceau femeile iar alţi prieteni apropiaţi susţin că era homosexual şi că nu s-ar fi sfiit niciodată să-şi arate această latură, chiar dacă nu făcea un caz din asta. În timpul unei călătorii în Florida, Clarke a întâlnit-o pe Marilyn Mayfield, o americancă de 22 de ani, divorțată și cu un copil, cu care s-a căsătorit imediat, despărţindu-se apoi peste doar 6 luni. Nu s-a mai căsătorit niciodată, dar s-a împrietenit foarte tare cu un bărbat din Sri Lanka, Leslie Ekanayake, pe care l-a numit “cel mai bun prieten de-o viaţă” la începutul romanului Fântânile Paradisului. De asemenea, întrebat dacă a avut experienţe bisexuale, acesta a răspuns: “Normal. Cine n-a avut?” A fost şi acuzat de pedofilie de tabloidul britanic “The Sunday Mirror”, dar acuzaţiile s-au dovedit a fi nefondate iar tabloidul şi-a cerut ulterior scuze. Doi ani mai târziu, în 2000, a fost numit Cavaler “pentru servicii aduse literaturii” în cadrul unei ceremonii ținute în Colombo, premiu amânat cu doi ani tocmai din cauza acuzelor de pedofilie.
A obţinut mai mult de 100 de premii anuale şi 5 premii pentru întreaga carieră. În 1994, a apărut într-un film SF, Without Warning, interpretând propriul rol.
Mulţi dintre noi visează să ajungă în spaţiu sau să facă ceva monumental pentru care vor fi ţinuţi minte secole la rând. Un bun exemplu este Iain Banks, care şi-a exprimat dorinţa de a-i fi propulsată cenuşa într-o rachetă peste Forth (un canal la Nord de Edinburgh, Scoţia). Sau Hunter S. Thompson, a cărui cenuşă a fost aruncată de către Johnny Depp cu un tun peste ferma sa din Colorado. Însă Arthur C. Clarke nu este nevoit să mai facă nimic pentru a fi apreciat şi citit de către noi toţi. Cele peste 100 de cărţi pe care ni le-a lăsat moştenire îl vor onora şi îl vor păstra viu în inima şi imaginaţia noastră mult timp de acum încolo.
Mai jos este un interviu luat lui Clarke în 1974 de televiziunea australiană ABC, în care acesta descrie un viitor al calculatoarelor personale legate prin internet:
scrisă de
sursa