Treceți la conținutul principal

De ce mai scriu scriitorii de azi?


De ce mai scriu scriitorii de azi - Dragos C. ButuzeaAş fi în stare să pariez că fiecare scriitor, oricât de slab ar fi, se imaginează că va avea succes de public, că-şi va vinde cartea în draci, iar aceasta îl va putea ajuta să iasă din anonimat, că va deveni celebru, presa îi va cere interviuri, cititorii, autografe, iar la cârciumă va primi băutură gratis. Și dacă va avea şi mai mult noroc, vor pica la aşternut niscaiva dame. 


Homer povestea prin cetăţi întâmplările eroilor şi zeilor şi nu ştim dacă o făcea pentru distracţie sau cu scop pedagogic, însă în mod sigur primea hrană şi adăpost în schimb. Petronius şi Apuleius îşi povesteau satirele pentru distracţie. Bocaccio şi Rabelais ironizau unul clerul, celălalt intelighenţia. Cervantes se gândea la un cristos ridicol şi profan. Walter Scott inventa aventuri, de-abia cu moderniştii se schimbă macazul. Balzac vrea să critice moravurile vremii, iar Dickens, sărăcimea capitalistă. Cu Flaubert începem stilul, continuat cu Baudelaire şi decadenţii. Vine Proust şi spune că literatura e viaţa însăşi, apoi Joyce spune că e patria. Ca să vină Beckett şi să arate că literatura e absurdă.

Postmodernismul începe să se întrebe nu doar [ce e] literatura, dar şi ce e viaţa, patria, lumea. Va începe să se joace cu cuvintele, cu semantica, cu kitschul. În paralel cu toate acestea, apar opere literare proaste, iar unele au chiar succes, desigur cele care-şi propun succesul.

Mario Vargas Llosa vorbea despre revoltă, ca motivaţie a scriitorului dintotdeauna. Revolta împotriva lumii. Urît trăiţi, domnilor, spunea Cehov prin povestirile sale. Spre socialism, vor spune alţii.

Ce se întâmplă acum, cu scriitorii?

Într-o lume potopită de cărţi, printre oameni care citesc din ce în ce mai puţin.

Pentru cine mai scriu ei, pentru cei câţiva, care au păstrat acest obicei? Pentru cititorii ocazionali?

Pentru ce scriu? Pentru formă sau pentru conţinut?

La ce se aşteaptă ei? Să revoluţioneze – ca odinioară Zola, sau Tolstoi?

La ce destin se aşteaptă pentru cartea lor?

Care le sunt iluziile?

Ce gândesc când cartea nu li se vinde şi putrezeşte, uitată în cimitirul cărţilor uitate?

Mai poate exista vreun Kafka, vreun Proust, vreun Joyce din nou?

De ce [se] apucă scriitorii de azi de scris? – Din orgoliu? Pentru câştig?

De ce nu sunt tot mai mulţi paşadii?

Se gândesc la posteritate? că poate, cândva, cartea lor va fi descoperită şi apreciată?

Eu, dacă aş scrie, aş face-o pentru propria distracţie sau pentru bani.

sursa: chestiilivrești.blogspot.ro

scris de   
preluat de la sursa

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...