Există undeva în lume, și anume în subsolurile Universității Yale, o
ciudățenie livrescă. O carte străină tuturor oamenilor ce a călătorit
din mână în mână, de la învățați la alți învățați, din secolul XV până
astăzi. Un tom din care nimeni nu a reușit să descifreze nici măcar un
cuvânt.
Acesta este un volum de prin anii 1400 pe care se fac studii și cercetări de secole.
Tot ceea ce oamenii de știință au reușit să facă a fost să dateze manuscrisul, să ne spună că a fost învelit într-o piele de animal și, o chestiune și mai stranie, că a fost actualizat de-a lungul anilor, adăugându-i-se pagini noi.
Numai că nimeni din ziua de astăzi nu a reușit însă să dezlege ceva, cât de puțin, legat de limbaj. Se pusese la un moment dat întrebarea dacă nu cumva e vorba de vreo glumă proastă și foarte elaborată. Cartea nici măcar nu are autor.
Chiar și cei de la Agenția Națională de Securitate Americană au depus toate eforturile omenești să pătrundă aceste coduri. Totuși, cartea a rămas un mister. Pentru că nu știau cum să-i dea de capăt și în lipsă de orice alt indiciu legat de titlu, experții i-au spus MS 408. I se spune și “Manuscrisul Voynich”, după Wilfrid Voynich, un polonez-american ce a cumpărat-o în 1912.
Limbajul, simbolistica, deși sunt necunoscute, au totuși ceva familiar în caligrafie. Asta pentru că unele litere par a fi latine, fiind aranjate în blocuri de 10 cuvinte. Însă literele/semnele cu care încep cuvintele nu se regăsesc niciodată și nu se repetă în interiorul cuvintelor. Iar sintaxa este complexă și ininteligibilă.
Tomul conține și ilustrații, ceea ce a adus puțină lumină în înțelegerea naturii acestei cărți. Desenele au culori variate, în cerneală roșie, maro, verde, galbenă și albastră. Ar fi vorba despre un text știintific, care ne vorbește despre plante și leacuri, precum și legăturile acestora cu astronomia. Alte teorii susțin că ar fi vorba despre alchimie și magie.
Deși speculații sunt, iar adepții OZN-urilor țipă în gura mare că ar fi vorba de o formă de comunicare extraterestră, adevărul este că nimeni nu a aflat nimic concret din secolul XV până astăzi.
autor: Ioana Vighi
Acesta este un volum de prin anii 1400 pe care se fac studii și cercetări de secole.
Tot ceea ce oamenii de știință au reușit să facă a fost să dateze manuscrisul, să ne spună că a fost învelit într-o piele de animal și, o chestiune și mai stranie, că a fost actualizat de-a lungul anilor, adăugându-i-se pagini noi.
Numai că nimeni din ziua de astăzi nu a reușit însă să dezlege ceva, cât de puțin, legat de limbaj. Se pusese la un moment dat întrebarea dacă nu cumva e vorba de vreo glumă proastă și foarte elaborată. Cartea nici măcar nu are autor.
Chiar și cei de la Agenția Națională de Securitate Americană au depus toate eforturile omenești să pătrundă aceste coduri. Totuși, cartea a rămas un mister. Pentru că nu știau cum să-i dea de capăt și în lipsă de orice alt indiciu legat de titlu, experții i-au spus MS 408. I se spune și “Manuscrisul Voynich”, după Wilfrid Voynich, un polonez-american ce a cumpărat-o în 1912.
Limbajul, simbolistica, deși sunt necunoscute, au totuși ceva familiar în caligrafie. Asta pentru că unele litere par a fi latine, fiind aranjate în blocuri de 10 cuvinte. Însă literele/semnele cu care încep cuvintele nu se regăsesc niciodată și nu se repetă în interiorul cuvintelor. Iar sintaxa este complexă și ininteligibilă.
Tomul conține și ilustrații, ceea ce a adus puțină lumină în înțelegerea naturii acestei cărți. Desenele au culori variate, în cerneală roșie, maro, verde, galbenă și albastră. Ar fi vorba despre un text știintific, care ne vorbește despre plante și leacuri, precum și legăturile acestora cu astronomia. Alte teorii susțin că ar fi vorba despre alchimie și magie.
Deși speculații sunt, iar adepții OZN-urilor țipă în gura mare că ar fi vorba de o formă de comunicare extraterestră, adevărul este că nimeni nu a aflat nimic concret din secolul XV până astăzi.
autor: Ioana Vighi