Treceți la conținutul principal

New York Times: Peste câţiva zeci de ani vom vorbi ca pitzipoancele

De-a lungul timpului, femeile materialiste ca Paris Hilton şi Kardashians au fost luate peste picior pentru felul în care vorbeau, relatează nytimes.

Prin folosirea unui vocabular propriu, un fel de jargon care cuprinde cuvinte ca "mişto", "super tare" şi utilizarea in exces a cuvântului "gen" ca să umple pauzele din conversaţii, fetele riscă să cadă în ridicol şi să dea dovadă de imaturitate.

Lingvişti, care odinioară promovau teorii în legătură cu acest tip de atitudine, astăzi susţin că aceste fete ar trebui încurajate pentru activitatea de pionierat pe care o desfăşoară. Ei consideră că fetele folosesc acest jargon într-un mod mult mai sofisticat decât realizează unii oameni.

"O mulţime dintre aceste cuvinte pompoase pe care le auziţi sunt de fapt draguţe, iar fetele ar trebui sa spună vorbe draguţe," spune Penny Eckert, profesor de lingvistică la Universitatea Stanford.

Ultimele curiozităţi din domeniul lingvistic au fost aflate în urma unui studiu făcut la Universitatea din Long Island publicat in ziarul The Journal of Voice. Cercetarea a constat în înregistrarea a 34 de femei, cu varste cuprinse între 18 şi 25 şi a concluzionat într-o o trăsătură comună: vocea lor are o unduire guturală, care sună ca o răguşeală tipică unui om răcit, numită "vocal fry".

Bloggerii consideră că aceste fete vor sa imite artiste ca Britney Spears sau Kesha.

Alţi lingvişti sunt rezervaţi în a face acuzaţii negative la adresa fetelor.

Prin folosirea "uptalk-ului "(inflexiuni în vorbirea directă cu accent sub forma de interogaţie pe ultimul cuvînt) sau "vocal fry", femeile sunt imediat catalogate ca fiind nesigure emoţional sau proaste. Adevarul este ca femeile iau anumite trăsaturi lingvistice şi le folosesc la clădirea relaţiilor.

"Ele dictează ce este în vogă, sunt ca Parisul pentru modă. Este bine cunoscut că în materie de tendinţe noi, cei tineri îi vor învăţa pe cei bătrâni, iar femeile sunt în medie cu o jumătate de generaţie mai în vârstă decât bărbaţii," spune Mark Lieberman, lingvist la Universitatea din Pennsylvania. Mai puţin clar este de ce. Unii lingvişti sugerează că femeile sunt mult mai sensibile la interacţiuni sociale, iar alţii spun că ele folosesc limbajul ca unealtă de control sau că pur şi simplu societatea le-a oferit mai multă libertate de exprimare.

În ultimii 20 de ani, uptalk-ul a evoluat considerabil, pâna când şi un preşedinte american a preluat acest tip de comunicare. Conform Dr Lieberman şi preşedintele George Bush obişnuieşte din când în când sa vorbească uptalk şi nimeni nu l-a considerat nesigur.

Aceeaşi situaţie a fost generata şi de cuvântul "gen", folosit în scopuri de a cadenţa propoziţia sau este pur şi simplu aruncat la întâmplare.

În 2011, Dr Lieberman a condus un studiu urmărind 12,000 de conversaţii telefonice din 2003 şi au realizat că tinerii folosesc mai mult cuvântul "gen" decât cei mai înaintaţi în vârstă, dar şi că barbaţii folosesc mai mult cuvantul decât femeile.
Termenul "gen" este găsit astăzi in Dicţionarul Webster şi este insoţit de exemplul: "Este cald, gen".

Dr Eckert de la Universitatea din Stanford îşi aminteşte de un studiu realizat de unul din studenţii ei , o femeie care a lucrat la Jamba Juice (firmă de băuturi şi mâncăruri sănatoase) şi a observat frecvenţa cu care clienţi foloseau uptalk. Ea a concluzionat că cei mai frecventi utilizatori sunt taţii de fete. Pentru ei este un mod de a arăta ca sunt prietenoşi.

"Vocal fry" datează din 1964 ca o modalitate a barbaţilor britanici de a impune autoritate. În America, vocal fry are mai mult succes printre femei începând cu anul 2003.

Un studiu realizat in 2005 de Barry Pennock-Speck, lingvist la Universitatea din Valencia Spania, a arătat că actriţe ca Gwineth Paltrow şi Reese Witherspoon, folosesc vocea răguşită când joacă personaje contemporane.

Ca şi uptalk-ul, vocea răguşită are o multitudine de utilităţi printre femei. Ikuko Patrici Yuasa, lingvist la Universitatea din California, consideră ca femeile îşi coboară vocea pentru a avea mai multă autoritate.De asemenea poate însemna şi dezinteres, o atitudine de care adolescentele sunt foarte interesate.

"Este o vibraţie la nivelul corzilor vocale care are loc atunci cand aceste sunt relativ relaxate, prin urmare unii oameni o folosesc atunci când sunt plictisiţi sau chiar relaxaţi", relatează Dr. Lieberman. Acesta mai adaugă că limba se schimbă rapid şi anumite exprimări care lui i se par că sună "prea feminine", pentru studenţi pot fi încarcate de semnificaţii.

de IOANA PETROVICI 
sursa
sursa foto

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu