Cel mai bun exemplu este cel al companiei de telecomunicaţii ZTE, care anul trecut a anunţat că intenţionează să deschidă în România un centru de pregătire şi o linie de producţie şi care acum caută prin anunţuri la mica publicitate candidaţi pentru a ocupa o serie de posturi precum asistent comercial sau inginer de sistem în informatică. Pe lângă cunoştinţe de limba engleză, pentru toate posturile se cere şi limba chineză.
Numărul de absolvenţi de limbă chineză de la Universitatea din Bucureşti este redus, iar în ţară sunt doar câteva centre unde se studiază această limbă.
"Anual, numărul de absolvenţi se situează în jurul cifrei de 20. O parte dintre aceştia pleacă în China pentru specializare de un an sau doi. Uneori, se întâmplă ca absolvenţii cu rezultate foarte bune să primească în continuare burse de studiu din partea universităţilor chineze sau să-şi găsească de lucru şi să îşi amâne întoarcerea în ţară", spune Luminiţa Bălan, profesor la catedra de limba chineză în cadrul Universităţii Bucureşti.
Companiile nu recrutează absolvenţi de chineză direct din facultate, ci prin intermediul foştilor studenţi, mai spune Luminiţa Bălan. "Nu vin companii în facultate, ci mai primim solicitări de la foşti studenţi care lucrează în companii care au nevoie de cunoscători de limbă chineză. Atunci recomandăm şi noi absolvenţii cei mai buni care nu au găsit de lucru sau care nu şi-au schimbat domeniul de lucru, ca urmare a ofertei reduse de locuri de muncă ce implică limba chineză".
În România singurele centre în care se studiază limba chineză sunt Universitatea Bucureşti şi universitatea Babeş Bolyai din Cluj.