Treceți la conținutul principal

Marile ratări ale unei edituri celebre

Editura franceză Gallimard este una dintre cele mai cunoscute edituri din lume și totodată o poartă către succesul internațional. Probabil că exact din aceste motive uneori își permite să refuze cu nonșalanță opere ce apoi se dovedesc a fi foarte apreciate de critică și de public.

Cu ocazia a 100 de ani de existență, venerabila editură și-a făcut un fel de mea culpa recunoscând public cele mai importante ratări în materie de capodopere ale secolului XX și explicând modul în care până la urmă au ajuns să publice respectivele cărți.

Atunci când Proust a depus volumul întâi din În căutarea timpului pierdut la editură, acesta i-a fost returnat politicos autorului și calificat drept incomprehensibil. Ceea ce l-a descurajat pe Andre Gide la o primă lectură au fost descrierile interminabile. Ulterior, când romanul s-a dovedit un succes, acesta l-a convins pe Proust să publice întreaga serie la editura Gallimard în schimbul unei sume mari de bani.

Pe aripile vântului de Margaret Mitchell a fost considerat un roman inoportun și prea lung, dar după ce reprezentanții editurii au fost alertați de către cei care citiseră deja romanul în engleză, cartea a fost publicată.  
Rostul lumii de Nicolas Bouvier și Thierry Vernet nu a fost acceptată deoarece conținea desene. Castelul din Argol de Julien Gracq este descris ca plictisitor, cu fraze întortocheate, întinzând pe o pagină ceea ce s-ar putea spune în trei rânduri și plictisitor.

Călătorie la capătul nopții de Celine nu s-a bucurat de o deplină apreciere, deși au fost remarcate pasajele de război foarte bine scrise. James Joyce cu al său Ulysses a fost refuzat din lipsă de talent.

Sursa: L ʹExpress
Scris de Andreea Chebac

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu