Treceți la conținutul principal

O nouă etapă în "Marşul Culturii": aducerea lui Brâncuşi în România


Poetul Laurian Stănchescu şi-a propus să tragă un semnal de alarmă asupra faptul că fenomenul culturii se estompează pe zi ce trece, printr-un marş de peste 500 de kilometri. Şi a reuşit. În 10 zile, Stănchescu a străbătut "la picior" de unul singur, aproximativ 500 de km, pe traseul Bucureşti ¬ Sarmizegetusa Regia. Iniţiatorul "Marşului Culturii" spune că în felul ăsta vrea să atragă atenţia asupra culturii şi literaturii pe care le avem în această ţară. "Consider că stăm de-a lungul timpului, pe o antichitate culturală şi este păcat să ignorăm acest lucru. Aceste marşuri ale mele nu sunt împotriva nimănui, este un marş al României spre ea însăşi. Este un marş de regăsire a fiinţei noastre" a declarat acesta.

Deşi drumul a fost destul de anevoios, poetul declară că a descoperit o Românie absolut extraordinară: "În ideea mea, pieriseră acei oameni care sunt marcaţi de idealuri, de vise, de lucrurile frumoase, trainice, care dau putere şi spirit vieţii unui om". S-a întâlnit în traseul său cu oameni de la sat şi a rămas plăcut surprins de acea deprindere a oamenilor pe care noi îi numim simpli de a înţelege spontan lucrurile şi de a se ridica mereu prin simplitatea gândirii lor peste orice filozofie sau metafizică. S-a întâlnit şi cu feţe bisericeşti, printre care aminteşte pe Arhiepiscopul din Râmnicu Vâlcea, Gherasim, care, la 96 de ani, l-a primit cu multă blândeţe şi înţelegere şi cu care a făcut câţiva paşi în numele culturii prin Palatul Arhiepiscopial. S-a întâlnit cu Oameni. Cu toate acestea, se aştepta la o reacţie mult mai mai vizibilă din partea autorităţilor şi a oamenilor de cultură. "Am făcut apel către toate partidele, ca măcar în ultimul ceas să întindă o mână culturii" a mai adăugat el. N-au făcut-o.

La o luna după ce acest marş s-a încheiat, poetul speră acum să-şi împlinească un vis mai vechi ¬ strângerea de semnături pentru aducerea osemintelor lui Constantin Brâncuşi în ţară. Un "demers de bună-cuviinţă" cum îl numeşte artistul care are convingerea că va reuşi să aducă în Gorj osemintele sculptorului, mai ales că aceasta ar fi fost şi dorinţa lui Brâncuşi înainte de moarte. Aşadar la 30 octombrie, ora 9:00 se pleacă spre Poarta Sărutului, unde se va vorbi despre un alt "drum" România-Paris.

de Ema-Augusta Banu

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.