Organismele europene angajează până în 2011 exclusiv de pe listele de rezervă, adică dintre acei candidaţi respinşi la concursurile precedente. Dosarele a mii de pretendenţi la un post de funcţionar european au rămas în bazele de date ale organismului de recrutare. În urmă cu două săptămâni, s-a anunţat că UE oferă 200 de noi posturi pentru candidaţii români.
În 2007, când a candidat şi românul Daniel Halici, pentru poziţia de traducător, aplicaseră 2.200 de persoane. Pe lista finală însă au ajuns numai 150. Traseul sinuos al viitorului angajat UE înseamnă răbdare, noroc, dar, în primul rând, un munte de cunoştinţe din foarte multe domenii: legislaţie europeană, juridic, limbi străine, istorie şi chiar matematică. De pe lista de rezervă până când te angajezi durează între 10 luni şi un an, iar vârsta medie a funcţionarului european tipic este de 30 de ani.
Din Luxemburg, Daniel povesteşte de la biroul său din Comisia Europeană, Departamentul Traducători Români, la ce te-ai putea aştepta dacă te hotărăşti să ajungi angajat în armata birocratică a UE.
Colegii săi, medici şi profesori
Daniel a plecat din România în 1995, dar, înainte de a se angaja la Luxemburg, a lucrat la Google, pe vânzări. Odată cu aderarea României la UE, bărbatul s-a apucat să cântărească situaţia. Din octombrie 2007, a prins postul de traducător pe română, engleză şi franceză la Comisia Europeană.
"Înainte de a lucra aici, am făcut doar traduceri ca freelancer la Dublin, în paralel cu jobul din vânzări de la Google (din engleză, franceză, spaniolă şi italiană în română şi invers). În unitatea noastră de traducere, din 20 de oameni, sunt doi medici, doi ingineri, doi foşti jurnalişti, doi economişti şi mai mulţi filologi", explică Daniel. A fost în prima tranşă de angajaţi români, numită strategic "UE2", concurs organizat special pentru Bulgaria şi România.
"Un job de funcţionar european e prestigios, sigur şi bine plătit. Dar nu e neapărat un job dinamic. Dar toţi căutăm o stabilitate profesională. E valorizant. Te gândeşti că munca ta are impact asupra legislaţiei europene, ce apoi va fi preluată de multe alte organisme, ţări", completează Daniel.
Prima etapă
"Pentru concursurile externe, EPSO (Oficiul European pentru Selecţia Personalului) publică un aviz pe site-ul lor. Dacă îndeplineşti condiţiile, care variază pentru fiecare job în parte, îţi creezi un cont pe care se vor consemna toate discuţiile, respectiv viitoarele rezultate de la concursuri", spune Daniel.
Pentru postul de traducător, pentru care a candidat, nu este necesară decât o diplomă de licenţă. Dacă ai diplome de recunoaştere internaţională a unei limbi studiate, acestea vor conta cu siguranţă când vei ajunge pe listă.
A doua etapă
"Etapa eliminatorie este mai degrabă preselecţia. E un fel de loterie aici. Testul se dă pe un calculator, într-un loc special amenajat în fiecare ţară a Uniunii. Sunt probe de raţionament numeric, verbal, inclusiv întrebări despre Uniunea Europeană. Dar anul acesta s-a introdus şi un test de raţionament abstract, un fel de teste psihologice", povesteşte acesta.
Rezultatele fiecărei etape se adună la final, iar aici poţi lua note între 1 şi 20. Cei care nu adună în total peste 70 de puncte nu au nicio şansă să ajungă pe liste.
A treia etapă
"Este o probă specializată, în cazul meu, de traducător, din limba modernă în franceză, engleză sau germană, limbile de procedură în UE. Eu am ales franceza şi engleza", continuă Daniel.
Toate rezultatele se comunică în scris, pe contul creat la început pe EPSO. La această probă poţi lua între 1 şi 40 de puncte. "Regulile sunt diferite anul acesta, din câte am înţeles. Spre exemplu, traducătorilor li s-a dat şi-o probă de gramatică ultima oară", competează acesta.
A patra etapă
"Dacă reuşeşti la proba orală, te poţi considera un norocos. Asta pentru că este subiectivă. Mai exact, dai un interviu în faţa unui juriu de şase persoane, timp de 40 de minute. Ăsta e un timp standard. În mare, vorbiţi despre motivaţia ta, ce se întâmplă la nivel de UE în momentul respectiv", explică Daniel.
Punctajul e la fel, între 1 şi 40, care apoi se comunică în scris pe contul EPSO. "Dacă ai trecut şi de această probă, intri pe lista de rezervă. De aici, instituţiile îşi aleg candidaţii. Se pune mare accent pe amprenta personală", spune Daniel.
"Toţi căutăm o stabilitate financiară. Un job de funcţionar european este prestigios, sigur şi bine plătit. Dar nu este neapărat un job dinamic, deşi programul de opt ore de lucru e flexibil.",
Nouă luni, stagiar
Funcţionarii instituţiilor se împart în două categorii – administratori şi asistenţi. Cei aflaţi la început sunt angajaţi ca stagiari. Perioada de probă durează nouă luni, la sfârşitul cărora este întocmit un raport de activitate. Dacă perioada de probă a fost încheiată cu succes, funcţionarul stagiar este titularizat.
Există trei categorii de angajaţi ai Uniunii Europeene: categoria administratorilor (AD - acoperă gradele 5-16), categoria asistenţilor (AST - acoperă gradele 1-11) şi posturile de conducere, cu grade pentru şefii unităţilor între 9 şi 14. Beneficiile birocraţilor UE s-au redus după 2007, însă chiar şi-acum pachetul salariul este invidiat în tot spaţiul european.
20.000 de candidaţi s-au bătut pe un job într-o instituţie europeană la ultimul concurs organizat, intitulat UE27.
Autor: Andreea Strachină
Sâmbătă, 16 Octombrie 2010