Treceți la conținutul principal

Normele drepturilor de autor, un alt exemplu de incompetenta

Ministerul Finantelor a lansat in dez­ba­tere publica normele de aplicare a modificarilor aduse la Codul Fiscal cu privire la plata contributiilor sociale pentru drepturile de autor. Inten­tionat, neintentionat sau din ig­no­ranta, normele sunt confuze si lasa loc la multe interpretari. Aceasta versiune a normelor va fi dezbatuta doar patru zile, in loc de 10, cum prevede legea.

Normele publicate ieri spre dezbatere publica pe site-ul Ministerului de Finante, care ar fi trebuit sa faca lumina in ceea ce priveste plata contributiilor sociale de catre cei care lucreaza pe drepturi de autor, lasa loc la multe interpretari, formularile sunt confuze, iar lipsa precizarilor creeaza noi portite. Daca intentia nu a fost bataia de joc la adresa celor vizati, atunci poate autoritatile vor fi ajutate de parerile celor interesati... in weekend. Asta pentru ca dezba­terea tine doar pana luni, cand guvernul va aproba normele, si nu 10 zile, cum prevede legea. „Eu in­cerc sa fac scheme logice de vreo trei saptamani, dar deja normele astea ne-au pus mintea pe bigudiuri”, a comentat Ruxandra Jianu, partener al firmei de avocatura si consultanta Biris Goran.

Prima confuzie creata de normele lansate aberant in dezbatere publica, dupa ce continutul ordonantei a fost decis de guvern fara consultarea celor implicati sau vizati, apare din impartirea in doua categorii a celor care lucreaza pe drepturi de autor: cei care realizeaza venituri de natura profesionala lunar si cei care realizeaza astfel de venituri anual. Pentru cei care nu obtin venituri in fiecare luna din drepturi de autor baza de calcul a contributiilor individuale o constituie: cuan­tu­mul total net al veniturilor realizate anual, daca acest cuantum nu depaseste echivalentul a cinci salarii medii brute pe economie; echivalentul a cinci salarii medii brute, daca acest cuantum este mai mare decat echivalentul a cinci salarii.

Intentie sau ignoranta

Categoriile care au „nesansa” sa castige lunar bani din drepturi de autor sunt impo­zitate mai mult. Pentru acestia, baza de calcul o constituie cuantumul total net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, daca acest cuantum nu depaseste echi­valentul a cinci salarii medii brute; echivalentul a cinci salarii, daca acest cuantum este mai mare de cinci salarii. Referitor la aceste norme, formularea din act este: „In situatia persoanelor care realizeaza lunar venituri (...)” si „In situatia persoanelor care nu realizeaza lunar venituri (...)”. Sigur ca orice persoana care lucreaza pe drepturi de autor poate opta sa fie platita o data la doua luni sau la trei luni. Dupa ce scazi toate taxele, avantajul net este clar in favoarea acestei variante. „O astfel de prevedere lasa loc unor abuzuri ingrozitoare. Fara o precizare, toti vor alege aceasta varianta. Este foarte periculoasa introducerea acestui articol.

Trebuia sa se spuna «ocazional»”, a explicat Jianu pentru „Financiarul”. Terenul este cu atat mai minat cu cat, dupa un an, daca ai optat pentru plata la doua luni, sa spunem, Fiscul poate sa decida ca ai facut un abuz, cata vreme nu se precizeaza clar. Confuzia este valabila pentru ambele parti. Este greu de inteles ce au intentionat legiuitorii sau care a fost scopul unei astfel de formulari vagi. Sau poate nu au intentionat nimic si, pur si simplu, nu au vazut poarta larg deschisa. In conditiile in care costul patronilor se dubleaza pentru a angaja un lucrator, angajatorii au cautat mereu solutii sau „tertipuri”: plata pe Persoana Fizica Autorizata (PFA), plata pe drepturi de autor, plata pe microintreprindere... Dar guvernantii nu s-au gandit (sau nu au dorit) ca, pentru a aduce la suprafata salariile mari, solutiile cele mai simple si care nu imbie la a munci la negru sunt reducerea contributiilor si relaxarea fiscala. Sau poate ca nu asta doresc.

O alta confuzie este legata de plafonul neimpozabil, care a fost micsorat de la 40% la 20%. Pentru sanatate, normele prevad altceva: Baza lunara de calcul a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta o constituie cuantumul net al veniturilor (...), determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, care este limitat la echivalentul a cinci salarii (...)”. Pentru somaj si pensie nu exista o precizare similara, astfel ca nu este clar daca plafonul neimpozabil se aplica doar la sanatate sau si la pensie si somaj.

Lege cu dedicatie

Ordonanta de urgenta care ii obliga pe cei care lucreaza pe drepturi de autor sa plateasca contributii sociale ii vizeaza doar pe ziaristi, artisti si traducatori. Categoriile care benefi­ciaza de case speciale de pensii - avocati, militari sau aviatori - sunt excluse de la prevederile acestei OUG. Normele arata ca „persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, nu le sunt aplicabile prevederile art. III din OUG nr. 58/2010”. In plus, toti cei care vor avea si carte de munca si drepturi de autor vor plati de doua ori asigurari de sanatate, cu toate ca serviciile medicale de care beneficiaza sunt aceleasi. Ce efecte vor mai produce aceste norme? Birocratie si inghesu­iala in fiecare luna la casa de pensii, la casa de sanatate si la agentiile pentru ocuparea fortei de munca. Zeci de mii de persoane se vor inghesui la ghisee lunar, ca sa-si plateasca noile dari, in conditiile in care si asa personalul este insu­ficient. Cireasa de pe tort... chiar daca o persoana nu a realizat venituri din drepturi de autor intr-o luna, traseul pe la aceste ghisee va fi obligatoriu lunar, pentru a informa ca nu are de platit nimic.

„Guvernul tranteste niste idei pe care apoi le rasmodifica”

Actorul Mircea Diaconu, in acelasi timp senator, considera ca ordonanta in cauza, precum si normele in ultima forma anuntata nu sunt deloc corecte fata de cei pe care ii vizeaza. Astfel, considera Mircea Diaconu, faptul ca un scriitor este pus sa contribuie la fondul de somaj, desi acesta nu poate deveni somer, deci nu va beneficia de ajutor de somaj, este un lucru anormal, la fel ca si dubla impozitare impusa celor care au si carti de munca si drepturi de autor. „Exista niste principii general-valabile, de care ei nu tin cont. Trantesc niste idei, pe care apoi le modifica si rasmodifica, fara sa aiba de la bun inceput o logica. Inclusiv reducerea cotei de deducere este o bataie de joc. Au pus-o procentual si o modi­fica dupa cum ii taie capul. Ba e 40%, ba e 20%. Logic, faci deduceri sti­mulative si directionate”, spune Mircea Diaconu. Sursa citata spera insa ca la toamna Parlamentul va respinge aceasta ordonanta, precum si alte asemenea „erori ale guvernului”. „Majoritatea lor este fragila si tinde oricum sa moara si ea”, a mai spus Mircea Diaconu.

Aberatii si neclaritati

• Cei care lucreaza pe drepturi de autor pot opta sa nu fie platiti pe drepturi de autor in fiecare luna, ci o data la doua sau trei luni, si atunci ies in avantaj
• Plafonul neimpozabil de 20% ar putea fi valabil doar pentru asigurarile de sanatate
• Prevederile normelor excepteaza categoriile care au case de pensii speciale, avocati, militari sau aviatori
• Zeci de mii de persoane se vor inghesui luna de luna la casa de sanatate, la casa de pensii si la agentiile pentru ocuparea fortei de munca pentru a-si achita darile
• Actorii sunt nevoiti sa plateasca la somaj, desi acestia nu intra in somaj, deci nu este mai degraba un principiu al solidaritatii
• Cei care vor alege varianta carte de munca plus drepturi de autor vor plati de doua ori la sanatate, dar vor beneficia de aceleasi servicii medicale
• Chiar daca intr-o luna o persoana nu obtine venituri din drepturi de autor, aceasta va fi nevoita sa bata drumul la ghiseele de la sanatate, somaj si pensie ca sa anunte acest lucru

Legea ar trebui sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2011

Cristi Godinac, presedintele FRJ Media-Sind, a declarat pentru „Financiarul” ca noile norme de aplicare a Codului Fiscal creeaza mari probleme industriei mass-media. „Daca ar ramane in vigoare aceste norme exista posibilitatea ca toti jurnalistii sa devina freelanceri, pentru ca patronii ar fi tentati sa foloseasca exclusiv contracte de drepturi de autor. Aceste contracte nu ofera niciun fel de protectie angajatului, ele fiind reziliate in orice moment”, puncteaza Cristi Godinac.

Acesta va solicita azi Ministerului de Finante, in cadrul intalnirii cu grupurile de dialog social, sa se revina la forma initiala de impozitare si sa se respecte legea. „Aceste norme nu se pot aplica de la 1 iulie, ca sa respecte legea ar trebui sa intre in vigoare de la 1 ianuarie”, mai spune presedintele FRJ Media-Sind. (B.N.)

de Ioana Sora

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.