Treceți la conținutul principal

Herta Müller – Premiul Nobel pentru literatură 2009



Date biografice:
Născută la – 17 august 1953 (56 de ani) la Niţchidorf, Regiunea Timişoara, azi judeţul Timiş, România
Profesiune – scriitor, traducător
Naţionalitate – germană (şvăboaică)
Perioadă activă ca scriitor – 1982 -
Educaţie – Universitatea din Timişoara
Genuri – roman, povestire
Operă de debut – „Niederungen” - în româneşte: „Ţinuturile joase”


Tatăl ei a fost un şvab bănăţean şi, ca mulţi alţi cetăţeni români de naţionalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial în Waffen-SS, iar după război îşi câştiga existenţa fiind şofer de camion. După venirea la putere a comunismului în România, a fost expropriat de autorităţile statului comunist român.

Mama scriitoarei, ca marea majoritate a populaţiei de naţionalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniştilor la putere, a fost deportată în 1945 în Uniunea Sovietică. Acolo a fost deţinută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forţată. Fostul lagăr de la Novo-Gorlovka se află pe teritoriul Ucrainei.

În ultimul ei roman, Atemschaukel, publicat la München, în anul 2009, Herta Müller a prelucrat aspecte privind deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică. Acest roman, care prin „Fundaţia Robert Bosch” a fost nominalizat pentru Deutsche Buchpreis, a ajuns în 16 septembrie în finala celor şase.

Herta Müller a făcut studii de germanistică şi de limbă şi literatură română la Universitatea din Timişoara, în perioada 1973–1976.

Din 1995 este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung).

În anul 1999, Herta Müller a fost nominalizată de guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatură.

În anul 2008, Herta Müller a fost nominalizată pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, în data de 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”, fiind a douăsprezecea femeie care primeşte acest premiu. Valoarea premiului este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000 Euro. În realitate, un asemenea premiu nu poate fi însă cuantificat, el aducând posesorului o valoare uriaşă, un capital şi o autoritate simbolică.


Cărţi publicate
• Niederungen, Bucureşti 1982 (cenzurat), Berlin 1984
• Drückender Tango, Bucureşti 1984, Reinbek 1988 & 1996
• Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt, Berlin 1986
• Barfüßiger Februar, Berlin 1987
• Reisende auf einem Bein, Berlin 1989
• Wie Wahrnehmung sich erfindet, Paderborn 1990
• Der Teufel sitzt im Spiegel, Berlin 1991
• Der Fuchs war damals schon der Jäger, Reinbek bei Hamburg 1992
• Eine warme Kartoffel ist ein warmes Bett, Hamburg 1992
• Der Wächter nimmt seinen Kamm, Reinbek bei Hamburg 1993
• Angekommen wie nicht da, Lichtenfels 1994
• Herztier, Reinbek bei Hamburg 1994
• Hunger und Seide, Reinbek bei Hamburg 1995
• In der Falle, Göttingen 1996
• Heute wär ich mir lieber nicht begegnet, Reinbek bei Hamburg 1997
• Die Klette am Knie, poeme 1997
• Der fremde Blick oder das Leben ist ein Furz in der Laterne, Göttingen 1999
• Im Haarknoten wohnt eine Dame, Reinbek bei Hamburg 2000
• Heimat ist das, was gesprochen wird, Blieskastel 2001
• Der König verneigt sich und tötet, München 2003
• Die blassen Herren mit den Mokkatassen, München 2005
• Regele se-nclină şi ucide, Iaşi 2005
• Este sau nu este Ion, Iaşi 2005
• Animalul inimii, (ediţia a II-a), Iaşi 2006
• Atemschaukel, München 2009

Traduceri în limba română
• Încă de pe atunci Vulpea era Vânătorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger), Editura Univers, Bucureşti, 1995; ediţia a II-a, la Humanitas Fiction (în curs de apariţie)
• Animalul inimii (Herztier), 1997, (ediţia a II-a), Iaşi, 2006
• Regele se-nclină şi ucide (Der König verneigt sich und tötet), 2005
• În coc locuieşte o damă (Im Haarknoten wohnt eine Dame), 2006
• Este sau nu este Ion, 2005
• Atemschaukel, Humanitas Fiction, 2010 (în curs de apariţie)

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.