Alfabetul român actual este bazat pe alfabetul latin. Până în anii
'60 ai secolului XIX, în spaţiul românesc se folosea alfabetul chirilic.
Alfabetul român din prezent conţine 31 de litere: a,
A (a); ă, Ă (ă); â, Â (î din a); b, B, (be); c, C (ce); d, D (de); e, E
(e); f, F (fe); g, G (ghe); h, H (he); i, I (i); î, Î (î din i); j, J
(je); k, K (ca); l, L (le); m, M (me); n, N (ne); o, O (o); p, P (pe);
q, Q (kü sau chǐu); s, S (se); ş, Ş (şe); t, T (te); ţ, Ţ (ţe); u, U
(u); v, V (ve); w, W (dublu ve); x, X (ics); y, Y (i grec); z, Z (ze).
Din 1860 şi până în 1982 a inclus 27 de litere. Odată cu apariţia primului Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM),
în 1982, grafia română s-a îmbogăţit cu literele q, w, y ca urmare a
apariţiei mai multor neologisme care începeau cu aceste litere.
Acestea sunt considerate de către lingvişti litere „aparte“ deoarece
sunt folosite numai în neologisme şi nume proprii străine, nefiind
utilizate atât de des.
continuarea articolului, pe site-ul: descopera.ro
scris de