Treceți la conținutul principal

TAXA PE LINK, surpriza Comisiei Europene pentru presa online

Taxă pe link? Cum adică? O directivă europeană, care intră în toamnă la vot, prevede taxe pentru cine preia materiale de pe alte site-uri.

Publicitate
 
Scopul directivei este de a lovi giganții Google și Facebook, spune europarlamentarul Victor Negrescu. Pot apărea însă efecte averse: dacă postezi un citat pe Facebook, sau un link, ai putea fi amendat, spune Ioana Avădani, CJI. Pe de altă parte, directiva nu menționează cum se va face plata pentru materialele preluate.

Detalii, în continuare:

Parlamentul European va supune la vot pe 23 septembrie o propunere de Directiva care prevede, printre altele, plata unei taxe in schimbul preluarii unui link sau material de presa. Câteva grupuri europene susțin directiva. Printre acestea: Ringier, compania care în România deține tabloidul Libertatea.

Propunerea a fost facuta de Comisia Europeana in luna septembrie 2016 iar astazi a fost dezbatuta de Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), impreuna cu reprezentanti ai societatii civile si cu europarlamentarul Victor Negrescu. Dezbaterea a avut loc la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Feedback-ul meu e ca Directiva va trece cu siguranta aproape la fel ca in forma initiala si avem o mare problema. Directiva este sustinuta de Grupul Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.
Scopul Directivei, de a lovi in gigantii digitali. Potrivit declaratiilor lui Victor Negrescu, propunerea de directiva are drept scop stoparea dominatiei companiilor americane de digital de pe piata Europeana.
“Directiva nu a aparut ca o nevoie de ajuta jurnalistii, ci cu gandul de a lovi in gigantii Google, Youtube, Yahoo si ceilalti jucatori importanti de pe piata digitala Europeana, pentru ca acestia sa nu mai controleze piata”, a spus Victor Negrescu, la conferinta de la CJI.
Victor Negrescu este europarlamentar din partea PSD din anul 2014 si face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (PE). Acesta este membru în Comisia pentru bugete, Comisia Juridică și Comisia pentru Industrie, cercetare și energie din PE.

Acesta a declarat ca Directiva este sustinuta de mai multe grupuri de media din Europa.

Negrescu a mai spus ca nicaieri in document nu se mentioneaza modul in care se va realiza eventuala plata a materialelor preluate.

“Cred ca intentiile sunt bune, dar nu am mai vazut un text atat de slab”, a spus Negrescu la dezbaterea de la CJI.

Doua articole din Directiva sunt vizate de ApTI:

  • Articolul 11 – care se refera la crearea unui nou drept pentru editorii de presa, care presupune interdictia de a mai prelua continut produs de editorii de presa, decat contra cost.
Potrivit Comisiei Europene, 47% dintre europeni citesc doar snnipet-ul (colajul de poza, titlu si o scurta descriere) rezultat din preluarea unei stiri de catre un agregator precum Google News, si nu mai acceseaza articolul, ceea ce duce la pierderi financiare pentru publicatii.
  • Articolul 13 – care obliga platformele de continut video, precum Youtube sau Trilulilu, sa verifice automat daca materialele uploadate nu cumva incalca dreptul de autor al unor materiale deja existente pe platforme.
“Youtube dispune de un soft care filtreaza 96% din materialele care sunt urcate pe platforma. Între cele două, Youtube și Trilulilu, ghiciti cine va da faliment daca articolul 13 trece de vot”, a spus Victor Negrescu.

Postezi pe Facebook un citat copiat sau un link? Ai putea fi amendat. 

“Daca vei pune ceva pe retelele sociale, un link, esti pasibil de amenda”, a spus Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.
Potrivit ApTI, in cazul unui sistem in care li se acorda editorilor un drept suplimentar, in momentul in care un utilizator va distribui pe Facebook un material sau un link preluat de la un editor acesta ar putea sa extraga taxe de la Facebook, iar acesta probabil ar transfera acel cost utilizatorilor.

Victor Negrescu, împotriva Directivei

Europarlamentarul Victor Negrescu s-a aratat impotriva Directivei, cu precadere impotriva articolului 11 din Directiva, spunand ca am amendament pentru stergerea in intregime a articolului 11. Suntem aproximativ 30 de europarlamentari care au acest amendament.”

De cealalta parte, directorul CJI Ioana Avadani a spus ca Directiva “e doar o forma de monetizare a continutului care acum este gratis” , dar si ca nu va ajuta jurnalistii, ci patronii de publicatii.
“Majoritatea jurnalistilor isi cedeaza prin contract dreptul de autor publisherului, deci el nu ia nimic din ecuatia asta”, a spus Ioana Avadani.
Potrivit declaratiilor facute de Victor Negrescu, propunerea de Directiva s-ar fi facut la presiunile marilor trusturi de media din Europa.
Directiva este sustinuta public chiar de mai multe grupuri de media din Europa, printre care si grupul media elvetian Ringier Axel Sprienger care detine in Romania, printre alte publicatii, ziarul Libertatea.

Grupurile media europene care sustin Directiva sunt:
  • Roularta Media Group din Belgia
  • Ringier Axel Springer din Elvetia
  • VOZ din Austria
  • Persgroep din Belgia
  • European Publishers Council din Belgia
  • Italiana Editrice S.p.A. din Italia
  • Impresa din Portugalia
  • Verlagsgruppe News din Austria
  • Gewinn Verlag din Austria
Ioana Avadani:
“Avem o problema de reprezentare noi, utilizatorii. Noi nu aparem in aceasta Directiva. Grupurile media si-au promovat ideea, iar atata vreme cat s-au incadrat in limitele legii e onorabil. Problema e ca pe noi cetatenii nu ne apara nimeni.”
Parlamentul Romaniei s-a exprimat pe acest subiect in luna mai si votat in unanimitate impotriva propunerii de Directiva, motivand ca face mai mult rau decat bine. Decizia Parlamentului, aici.

Cum a justificat Comisia Europeana Directiva?

Potrivit europarlamentarului Victor Negrescu, in sustinerea propunerii Comisia Europeana a invocat urmatoarele motive:
  • O mai buna remunerare a jurnalistilor
  • 47% dintre cititorii europeni spun ca citesc doar snnipet-ul afisat de agregatoarele de stiri, in Romania procentul fiind de 38%, potrivit Comisiei, ceea ce conduce la venituri mai mici pentru publicatii.
  • Va creste calitatea continutului
Ce sanse sunt ca Directiva sa treaca?
“Feedback-ul meu e ca Directiva va trece aproape la fel ca in forma initiala si avem o mare problema. Cu siguranta va fi pusa in aplicare”, a spus europarlamentar Victor Negrescu.
Ce consecinte ar avea “Taxa pe Link”, potrivit Asociației pentru Tehnologie și Internet:
  • Ingreunarea accesului la informatie si mai putina varietate de continut
  • Incertitudine juridica (limitarea dreptului la citare, licentierea libera)
  • Limitarea surselor de stiri si a informatiilor online
  • Contrazicerea felului tehnic in care functioneaza internetul
  • Adaugarea de bariere pentru inovatie in cazul noilor tipuri de aplicatii care reproduc fragmente de continut din articole de stiri.
Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro“[1]

Ce se intampla, acum, face parte dintr-un plan al globalistilor de a interzice site-urile care publica informatii alternative, dar si de a limita libertatea de exprimare.

In 2012, globalistii au vrut sa implementeze ACTA (Acordul de Luptă Împotriva Contrafacerilor) sub pretextul “protejarii proprietatii intelectuale[2]. Dupa ce Donald Trump a devenit Presedintele SUA, globalistii au creat conceptul “Fake News”, acuzand “propaganda rusa” si presa alternativa de raspandirea “stirilor false”.

Apoi, Facebook si Google s-au alaturat “luptei impotriva fake news”, fara sa ne spuna care vor fi metodele de stabilire ca o informatie este falsa sau adevarata. Atat in SUA, cat si in Romania, s-au creat liste cu site-uri despre care s-a spus ca “posteaza informatii false”.

Nimic din toate acestea nu este intamplator. Globalistii si-au dat seama de puterea colosala a Internetului, a site-urilor de socializare si a site-urilor cu informatii alternative si tocmai din aceste motive incearca sa limiteze libertatea de exprimare. In “lumea libera si civilizata” s-a ajuns la o adevarata “politie a internetului”, care monitorizeaza asa-numitul “discurs al urii”.

“Discursul urii” este o conceptie a stangii, a neobolsevicilor/neomarxistilor/progresistilor. Aceasta conceptie a fost creata cu scopul de a-i intimida pe nationalisti, adica pe cei care sustin valorile nationale si nu accepta propaganda gay, multiculturalismul, ateismul militant, teoria gender etc.
SURSE
  1. https://www.paginademedia.ro/2017/06/ai-preluat-o-stire-platesti-copiezi-un-citat-pe-facebook-poti-fi-amendat-taxa-pe-link-surpriza-comisiei-europene-pentru-presa-online
  2. http://evz.ro/internetul-ar-putea-fi-cenzurat-romania-a-semnat-acta-963483.html
  3. Foto: Internet

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu