Treceți la conținutul principal

București: FIPB 15-25 mai: peste 100 de poeți, din peste 30 de țări, vin în luna mai la București

 

Cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB) are loc în perioada 15-21 mai, în 10 spații culturale din capitală

Noutățile absolute ale ediției din acest an: aniversare PEN ROMÂNIA 95 și programe educative pentru copii

Evoluția proiectului din ultimii ani, precum și amploarea ediției din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România: peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări, conferințe, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz, lansări de carte, evenimente dedicate copiilor

Detalii despre programul FIPB, ediţia din 2017, pe site-ul oficial, http://www.fipb.ro

Peste aproximativ o lună, în Capitală debutează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti. Timp de o săptămână, în perioada 15-21 mai, peste 100 de poeţi din peste 30 de ţări vor sosi la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la mai mult de 20 de evenimente organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Green Hours jazz-café, Grupul pentru Dialog Social, Point, Librăria Humanitas Cișmigiu, Librăria Humanitas Kretzulescu, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Programul include mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz, lansări de carte, conferințe și – pentru prima dată în istoria proiectului – evenimente dedicate copiilor. De asemenea, un moment inedit în arhitectura ediției din acest an îl reprezintă și aniversarea PEN – instituție importantă şi prestigioasă, care îi integrează pe scriitorii români în viaţa literară a lumii –, moment care atrage la București membrii PEN din aproape toate țările europene.

Invitaţii străini sunt nume consacrate în plan internaţional: Entela Kasi (Albania), Hugo Mujica (Argentina), Marco Lucchesi (Brazilia), Gueorgui Konstantinov (Bulgaria), Călin-Andrei Mihăilescu (Canada), Simona Racková (Cehia), Olga Walló (Cehia), Hu Xian (China), Jidi Majia (China), Gao Xing (China), Gong Xuemin (China), Lee Gil-Won (Coreea), Nadežda Čačinovič (Croația), Olja Savičević (Croația), Kätlin Kaldmaa (Estonia), Jarkko Tontti (Finlanda), Sylvestre Clancier (Franța), Regula Venske (Germania), Victor Ivanovici (Grecia), Bruno Mazzoni (Italia), Marco Di Pasquale (Italia), Mangalesh Dabral (India), Katica Kulavkova (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), Enormi Stationis (Polonia), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Nikolay Zvyagintsev (Rusia), Barbara Korun (Slovenia), Veronika Dintinjana (Slovenia), Ioana Gruia (Spania), Jordi Valls (Spania), Yusef Komunyakaa (SUA), Adam J. Sorkin (SUA), Haydar Ergülen (Turcia), Mykola Riabchuk (Ucraina), Géza Szöcs (Ungaria).

Acestora li se adaugă o selecţie de primă mărime de poeţi experimentali, şi ei binecunoscuţi în întreaga lume, în cadrul manifestărilor din această zonă: Christian Foley (Anglia), Steven J. Fowler (Anglia), Max Höfler (Austria), Christian Bök (Canada/Australia), Maja Jantar (Olanda/Belgia), LaTasha N. Navada Diggs (SUA), care se vor întâlni cu colegii români Mugur Grosu, Claudiu Komartin, Răzvan Țupa și Tara Skurtu, în cadrul spectacolului metaMorphperformance de poezie experimentală. Curator: Simona Nastac (România/Anglia).
Poezia română va fi reprezentată de un număr impresionant de autori, din toate generaţiile.
______________________________
Evoluția din ultimii ani, precum și amploarea ediției din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România.

„Festivalul Internațional de Poezie București reprezintă o inițiativă culturală absolut necesară în contextul Uniunii Europene și al valorilor culturale comune promovate prin intermediul acesteia. La momentul primei ediții, în 2010, Bucureștiul se număra printre singurele capitale europene care nu organizau și găzduiau un festival de gen de mare amploare. FIPB a suplinit, la scurt timp de la apariția sa pe scena culturală românească, acest deficit, iar astăzi aduce poezia ca gen literar major, dar și poeții și vocile lor distincte, în atenția unui public larg, pasionat de diferitele forme de expresie poetică. Timp de o săptămână, bucureștenii se vor bucura de evenimentele la care îi provocăm să participe, mult mai numeroase și variate față de edițiile anterioare, dedicate tuturor vârstelor, de la cei mai mici, care în cadrul unor ateliere inedite vor descoperi alături de noi poezia contemporană, la cei maturi, (ne)cunoscători de limbaje poetice, toți având acum acces nemediat la acest fenomen viu, în continuă transformare. O perspectivă de ansamblu asupra poeziei contemporane din întreaga lume, o săptămână interactivă și dinamică, în capitala mondială a versurilor”, a declarat conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
______________________________
Organizatori: Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti
Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii și Identității Naționale
Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
Parteneri: PEN România, Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Palatele Brâncovenești, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, Grupul pentru Dialog Social, Mușat & Asociații, Librăriile Humanitas, Point, Green Hours jazz-café, Bistro by Green Hours, Euro CulturArt, Clubul UNESCO-Adolescenții, Tramvaiul 26, VINARTE
Coproducător: Radio România Cultural
Parteneri media: Un eveniment reflectat de: TVR 3 / Eveniment recomandat de: RFI România / Parteneri media: România liberă, News.ro, Accente, Radio România Cultural, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Romania Journal, Bookaholic, BookMag, Semne bune, Agenția de carte, LiterNet, Ceașca de cultură, Filme și Cărți, Ziarul Metropolis, LaRevista.ro
Proiect co-finanțat de AFCN – Administraţia Fondului Cultural Naţional

 

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu