Treceți la conținutul principal

Evoluţia zbuciumată a proprietăţii asupra sculpturii „Cuminţenia Pământului”

Image result for Cuminţenia PământuluiPentru a cumpăra celebra operă de artă, statul român va trebui să plătească 11 milioane de euro până la data de 31 octombrie 2016.

Cuminţenia Pământului a fost realizată în anul 1907, într-o perioadă de maximă apreciere a lui Brâncuşi, alături de alte opere cunoscute precum Sărutul şi Rugăciunea. Iniţial, lucrarea a dat naştere unor ample discuţii critice şi controverse în epocă, urmând ca ulterior să fie acceptată, potrivit Rfi.

De-a lungul istoriei, opera de artă a avut doi proprietari. Primul dintre aceştia a fost inginerul Gheorghe Romaşcu, un prieten bun al lui Brâncuşi, care a cumpărat-o direct de la artist în 1911.

Sculptura a participat în 1912 la o expoziţie unde, având în vedere că ieşea vizibil din tipare, a surprins, chiar şocat, publicul. Există o scrisoare a lui Brâncuşi către organizatorii expoziţiei în care acesta menţionează ca la sfârşitul evenimentului opera să îi fie dată domnului Romaşcu.

În 1957, Cuminţenia Pământului a fost confiscată abuziv de regimul comunist şi a fost expusă în Muzeul de Artă al României. După mai bine de jumătate de secol, în 2012 a fost înapoiată moştenitorilor lui Gheorghe Romaşcu. Familia colecţionarului a devenit, astfel, cel de-al doilea proprietar al lucrării.

Acum doi ani, în septembrie 2014, sculptura a fost evaluată la valoarea de 20 milioane de euro, proprietarii actuali acceptând să o vândă statului român pentru suma de 11 milioane de euro, suma ce trebuie plătită până pe 31 octombrie.

Clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural naţional, sculptura Cuminţenia Pământului este expusă, în prezent, la Muzeul Băncii Naţionale.
Sursa: rfi.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu