Treceți la conținutul principal

Preşedintele Republicii Moldova cere Parlamentului ca limba de stat să fie româna

timoftiPreşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cere Parlamentului de la Chişinău să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 2013 şi să modifice articolul 13 al legii fundamentale, astfel încât limba de stat să fie limba română.

Nicolae Timofti a susţinut, miercuri, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, un discurs cu ocazia sărbătorii Zilei Limbii Române, în care a amintit că, în urmă cu aproape trei ani, în data de 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis în baza Declaraţiei de independenţă şi a concluziilor ştiinţifice ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, definitiv şi ireversibil, denumirea corectă a limbii de stat, respectiv limba română.

News.ro notează că Nicolae Timofti a subliniat că hotărârea interpretativă a Curţii Constituţionale are forţă de prevedere constituţională şi este obligatorie pentru toate organele de stat de orice nivel, începând cu administraţia publică centrală – preşedinţie, Parlament, Guvern, şi până la administraţia publică locală, până la cea mai mică primărie.

„În acest sens, modificarea articolului 13 din Constituţie nu mai lasă loc de discuţii şi dispute. Ea este o obligaţie a Parlamentului. Trebuie să fie clar pentru toată lumea şi pentru membrii Legislativului, în primul rând: modificarea articolului 13 înseamnă un gest de corectitudine politică şi juridică din partea Parlamentului, în sensul executării Hotărârii Curţii Constituţionale şi nimic mai mult. Aşa se procedează într-un stat de drept”, a arătat preşedintele Republicii Moldova.

„Menţinerea situaţiei de ambiguitate şi duplicitate, alimentată de forţe ostile nouă, este inadmisibilă”, a punctat Nicolae Timofti.

În opinia sa, „vehicularea în continuare a două denumiri ale aceleiaşi limbi înseamnă scindarea continuă a societăţii moldave”.

„Cine nu înţelege acest lucru este împotriva dezvoltării statului nostru. Nu mai putem continua înaintarea pe calea neadevărului. Demult trebuia să se pună capăt ezitărilor de acest gen. Suntem etnici români, deşi ne spunem moldoveni”, a mai afirmat preşedintele Republicii Moldova.

„Dacă ne identificăm ca moldoveni, suntem în chip firesc români. Aceasta este identitatea noastră etnică, istorică, culturală şi lingvistică”, a continuat Timofti.

El a spus că a menţionat, în unele discuţii private, că în prezenţa şefilor de stat ai Comunităţii Statelor Independente, atunci când a fost întrebat de ce origine este, a spus că este român, la fel cum au fost, părinţii, buneii săi şi „tot neamul care trăieşte pe acest pământ”.

„Să însuşim şi să acceptăm odată pentru totdeauna acest adevăr şi să ne căutăm de alte lucruri, care necesită efort şi concentrare. Lupta absurdă împotriva evidenţei, împotriva adevărului nicicând nu a avut sorţi de izbândă. Ea doar mistuie puterea ziditoare de care este atâta nevoie în alte sfere ale vieţii noastre. Este momentul să depăşim falsele dileme. Să trecem peste lunga perioadă de discuţii şi polemici inutile. Împreună cu concetăţenii noştri de alte etnii, respectându-ne şi sprijinindu-ne reciproc, putem merge înainte. Doar prin comunicare şi bună înţelegere ne vom putea uni eforturile în ideea de a construi un stat modern, bazat pe statul de drept, pe libertăţile omului, pe legile bunei convieţuiri”, a subliniat preşedintele Republicii Moldova.

„Să le asigurăm savanţilor noştri condiţiile necesare pentru a putea să-şi urmeze cu dedicaţie cursul cercetărilor. Să avem încredere în onestitatea lor. Să le exprimăm recunoştinţa bine meritată şi să le mulţumim celor care nu au părăsit câmpul de luptă şi au ajutat societatea noastră să se menţină în albia adevărului ştiinţific. Politicul, care a beneficiat în urma indeciziei populaţiei şi a vehiculat în toate campaniile electorale subiectul limbii române, să se maturizeze şi să-şi orienteze energiile spre alte domenii. Spre cel economic, bunăoară, cel financiar, unde breşele ne-au sărăcit şi dificultăţile ne-au năvălit”, a mai afirmat Nicolae Timofti.

Ziua Limbii Române este sărbătorită la 31 august atât în România, cât şi în Republica Moldova.

by
sursa: presalibera.net 

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu