Treceți la conținutul principal

Premiul Ioan Petru Culianu pentru Editura Ethnologica si Grupul Editorial Corint

La ediţia a XXIV-a a Târgului de carte Librex, desfăşurat în perioada 9-13 martie la Palas Mall din Iaşi, Editura Ethnologica a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, a obţinut Premiul Ioan Petru Culianu (Ex. Aequo cu grupul editorial Corint Bucureşti), pentru cea mai importantă editură care promovează istoria culturii şi civilizaţiei.

Prin colecţiile sale (Axis Mundi, Cultura Tradiţională, Historia, Lirica şi Personalităţi), Editura Ethnologica a publicat materiale referitoare la obiceiurile şi tradiţiile de iarnă, studii, cercetări şi culegeri de folclor, rod al activităţii a numeroşi profesori, cercetători din diferite domenii, etnografi, muzeografi, folclorişti şi etnologi.

Premiul obţinut de Editura Ethnologica vine ca o recunoaştere a eforturilor depuse de-a lungul timpului pentru valorificarea tezaurului culturii tradiţionale din toate zonele folclorice ale judeţului: Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Lăpuşului şi Ţara Maramureşului. Editura Ethnologica este o încercare reuşită de elaborare a unui corpus al tradiţiilor, al memoriei culturale, care conferă zonei identitate culturală nu numai în spaţiul românesc, ci şi în lume, susţinând aserţiunea unor mari etnologi români şi străini potrivit căreia Maramureşul este memoria ancestral, încă vie, a Europei.

Publicaţiile Editurii Ethnologica au reprezentat în timp un important instrument de lucru, adresându-se deopotrivă cercetătorilor în domeniu, profesorilor, studenţilor, precum şi tuturor celor care se apleacă asupra fenomenului cultural tradiţional şi îl abordează prin perspectivă multidisciplinară. Din creaţia populară au fost publicate hori, cântări, descântări, poveşti, colinde, ghicitori, proverbe, precepte; fotografiile publicate sunt veritabile documente ale timpului, fără elemente de poluare a folclorului; au fost analizate miturile populare, obiceiurile legate de muncile agricole specifice fiecărui anotimp, marilor sărbători ale calendarului popular, zilelor de muncă tradiţionale, precum şi obiceiuri legate de naştere, botez, căsătorie şi moarte. Astfel, Editura Ethnologica a devenit o dovadă a ceea ce memoria culturală a Maramureşului mai păstrează din vechime, o imagine a memoriei culturale prezente, care relevă fiinţa etnică, identitatea celor patru ţinuturi ale actualului judeţ Maramureş, contribuţiile la valorile culturii naţionale şi universale.

La Târgul de carte Librex au participat peste 160 de edituri, companii din România şi Republica Moldova. Distribuitorii de carte românească şi străină au prezentat publicului mii de cărţi pe o suprafaţă de peste 1.000 mp.

Comisia de juriziare a fost compusă din Ioan Holban (preşedintele comisiei), scriitor, directorul Teatrului „Luceafărul” Iaşi, şi şase membri: Petru Radu, preşedintele AGORA (Societate pentru difuzarea tipăriturilor şi a altor bunuri culturale din România), Dan Lungu, scriitor, director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, Cassian Maria Spiridon, scriitor, preşedintele filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, Florin Cîntic, istoric, directorul Arhivelor Naţionale Iaşi, Valeriu Stancu, scriitor şi traducător, Traian Mocanu, profesor şi critic de artă.

Au fost oferite în total cincisprezece premii, Marele Premiu Librex pentru cel mai valoros program editorial fiind obţinut de Grupul Editorial Art Bucureşti.

Confirmarea viabilităţii unui program editorial
 
„Acest premiu prestigios obţinut la Târgul de carte Librex vine să confirme viabilitatea programului nostru editorial, ce are ca principal obiectiv promovarea istoriei culturii şi civilizaţiei, susţinerea autenticităţii şi valorilor spirituale perene. Aceasta însemnă că, prin lucrările publicate, venim în întâmpinarea consumatorilor de cultură, contribuind în acelaşi timp la întărirea matricei identitare locale. 

În contextul cultural de astăzi, impregnat   de fenomenul globalizării şi al uniformizării, demersul nostru instituţional contribuie la salvarea reperelor spirituale definitorii pentru acest colţ de ţară, Maramureşul.” 

Ştefan Mariş

scrisă de Ioan Botis
sursa: gazetademaramures.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...