Treceți la conținutul principal

Organizarea Festivalului de Literatură Iaşi, incertă: scriitorii se plâng de autorităţile locale

Organizarea Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) stârneşte din nou controverse, după ce doi dintre iniţiatori, Dan Lungu şi Lucian Dan Teodorovici, au anunţat că autorităţile locale au impus ca evenimentul să fie desfăşurat exclusiv prin Muzeul Literaturii Iaşi.

Scriitorul Lucian Dan Teodorovici, unul dintre iniţiatorii FILIT Iaşi în 2013, alături de scriitorii Dan Lungu, managerul festivalului, şi Florin Lăzărescu, director de programe al primelor două ediţii, a făcut publice pe contul său de pe platforma de socializare Facebook problemele cu care se confruntă organizatorii evenimentului.

"Încă înainte cu câţiva ani de prima ediţie a FILIT, cea din 2013, am fost unul dintre cei trei oameni care au iniţiat festivalul, alături de Dan Lungu şi Florin Lazarescu. Apoi, am petrecut multă vreme gândind şi scriind proiectul. Am făcut lobby, în echipă. La un moment dat, a existat o deschidere din partea autorităţilor judeţene, iar festivalul a început să se transforme din idee şi entuziasm în ceva concret. Am fost director de programe al primelor două ediţii şi, fireşte, împreună cu aceiaşi doi oameni, am făcut parte din consiliul director. Am invitat alături de noi şi alţi oameni, formând o echipă excelentă, cred eu. Luni întregi, apoi, am făcut pe dracu-n patru să aducem nume importante la FILIT, având nenumărate întâlniri, scriind sute şi sute de emailuri şi dând alte sute de telefoane unor scriitori, agenţi literari, editori cu care de-a lungul carierei mele m-am intersectat. Sau pe care nu-i cunoşteam, dar ştiam că pot să ne ajute. Intra în atribuţiile directorului de programe. Sigur însă că n-am făcut-o singur: de astă dată, existând o echipă, am împărţit munca. După ce am stabilit invitaţii şi am primit confirmările, am lucrat la programele festivalului, cu cele peste o sută de evenimente concentrate în cinci zile. Iar dacă pe hârtie asta pare ceva simplu, cine se ocupă de asemenea lucruri ştie ce se află dincolo de o asemenea frază banală. Însă, pentru că şef la Consiliul Judeţean era la acea vreme un om de o anumită culoare politică, am primit la schimb, după o primă ediţie de succes, nenumărate lături direct în capetele noastre. În special prin ziarele angajate în lupta politică şi situate de cealaltă parte. Am trecut peste, deşi n-a fost deloc uşor. Poate unii sunt obişnuiţi şi au devenit imuni. Noi nu eram deloc obişnuiţi", a scris Lucian Dan Teodorovici.

Acesta a precizat că, în ciuda greutăţilor, a existat o a doua ediţie şi mai apreciată a festivalului. "În ţară şi în afara ţării, FILIT-ul a fost elogiat. În Iaşi, s-au găsit lături şi mai multe, şi mai murdare cu care să se arunce-n noi. Căci Iaşiul e capitala culturii, nu? În concluzie, treburile au stat cam aşa: noi (şi aici mă refer în special la autorităţi) ştim să apreciem cultura: ne fandosim în costume elegante când suntem în dreptul unei camere video care să ne surprindă pofta de cultură, apoi ne vedem de măruntele noastre interese şi-i bălăcărim, îi mânjim pe cei care s-au apucat să facă ceva în oraşul ăsta cultural. Aşa încât la un moment dat ne-a ajuns", spune Lucian Dan Teodorovici.

Scriitorul precizează că, din aceste motive, echipa festivalului a anunţat că renunţă la a treia ediţie.

"Atacurile prin presa angajată se înmulţiseră insuportabil, susţinute însă acum de o implicare a politicului: atât vizibilă, prin comunicate, cât şi invizibilă pentru public. Care politic se simţea prea exclus, probabil, de la o asemenea manifestare ce îi putea aduce notorietate şi popularitate. Anunţul că renunţăm la a treia ediţie a creat brusc un mare interes în zona autorităţilor, care ne-au chemat la «negocieri». Ni s-a promis apăsat o fundaţie, în care să fie implicate universităţile ieşene şi administraţiile locale (municipale şi judeţene). Ne doream asta, ca să nu mai existe suspiciuni, ca lucrurile să poată fi transparente, ca munca noastră să poată fi cuantificată, ca, mai ales, birocraţia care ne-a sufocat la primele două ediţii să se diminueze (printre nenumărate altele, spre exemplu, această fundaţie ne-ar fi permis să păstrăm bani de la o ediţie la alta, astfel încât să putem invita nume mari ale literaturii internaţionale cu doi ani înainte, nu doar cu câteva luni, când programele lor sunt în general deja făcute). Ni s-a promis ferm. Aşa că, în ideea continuităţii, a fost făcută o a treia ediţie restrânsă, la care eu, personal, nu am mai participat, la fel ca mulţi alţii dintre membrii echipei iniţiale, ocupându-se de ea doar angajaţii Muzeului Naţional al Literaturii Române din Iaşi. Fiindcă oamenii din MNLR disponibili şi compatibili cu o asemenea manifestare sunt totuşi puţini, a ieşit o ediţie plăcută, acceptabilă, profesionist făcută (căci au rămas Dan Lungu şi Florin Lăzărescu), dar mult redusă ca număr de participanţi, ca număr de evenimente şi, prin urmare, ca impact. Însă ni s-a promis ferm că doar acea ediţie va fi realizată în condiţiile astea, vă amintiţi?", a mai spus Lucian Dan Teodorovici.

Potrivit acestuia, la începutul lui februarie, când echipa festivalului s-a săturat să aştepte îndeplinirea promisiunii, "Consiliul Judeţean a anunţat triumfător că a alocat banii pentru FILIT aceluiaşi MNLR". "Şi că fundaţia nu va mai fi făcută! Adică au zis: noi dăm banii, descurcaţi-vă. Doar că au subliniat ferm: fără externalizarea serviciilor. Mai pe româneşte: faceţi un FILIT ca odinioară, dar numai cu angajaţii MNLR. Nu e cazul să vorbesc eu prea mult despre asta, o face deja Dan Lungu, ca director al Muzeului. E imposibil. Fără externalizarea serviciilor, e absolut imposibil de dus festivalul la cotele din primii doi ani. E o bătaie de joc la adresa MNLR-ului şi a oamenilor de acolo. Şi o bătaie de joc la adresa FILIT-ului, aşa cum şi-a propus el să fie", spune Lucian Dan Teodorovici.

Acesta precizează că, întrucât nu este angajat al Muzeului, nu se va putea ocupa de festival. "(...) Consiliul Judeţean a decis astfel să-mi văd de treabă, căci am destulă, nu? Îmi oferă, în fine, timp să mai şi scriu ceva. Un fel de: şi ce dacă ai iniţiat FILIT-ul, şi ce dacă ai muncit atâta vreme pentru el, şi ce dacă te-ai identificat cu festivalul? Păi, eşti fraier c-ai făcut-o, nu-i treaba noastră. Noi dăm banii. Iar tu eşti «extern», deci nu ai ce căuta în festival. Ok. Într-adevăr, am ce face. Dincolo de amărăciune, am ce face. Doar că voiam să povestesc şi-aici cum stă treaba cu Iaşiul cultural. Şi cu autorităţile lui actuale, îndrăgostite la maximum de cultură", mai afirmă Lucian Dan Teodorovici.

Pe de altă parte, contactat de MEDIAFAX, scriitorul Dan Lungu, managerul festivalului şi directorul Muzeului Literaturii Române, Filiala Iaşi, a spus că "talia FILIT-ului rămâne incertă".

"În urma discuţiilor din vară, am agreat constituirea unei fundaţii pentru organizarea FILIT-ului, cu Consiliul Judeţean membru fondator, alături de Primărie, Universitatea «Al. I. Cuza» şi Universitatea de Arte «George Enescu». S-a trecut şi prin plenul CJ din septembrie intenţia de a face o astfel de fundaţie. Am întocmit statutul şi l-am propus spre discuţie, în şedinţele din octombrie, noiembrie şi decembrie, însă nu a intrat pe ordinea de zi în niciuna din ele. În ianuarie am fost anunţat că nu se mai face fundaţie, că totul trebuie organizat pe MNLR, cu recomandare de a nu externaliza servicii", spune Dan Lungu.

Acesta precizează că Muzeul Literaturii Române Iaşi nu are capacitatea logistică şi de resurse umane să organizeze singur un eveniment de talia FILIT.

"În plus, pentru un astfel de festival e nevoie de o echipă stabilă, care să muncească tot anul, ceea ce nu se poate face decât printr-o fundaţie. Rulând FILIT-ul prin muzeu, practic timpul de organizare este între externalizarea serviciilor (dacă se aprobă), care are loc după comunicarea bugetului, şi desfăşurarea evenimentului, adică în cel mai bun caz şase luni. Nu poţi invita mari scriitori, eventual un premiant Nobel, cu şase luni înainte, pentru că scriitorii de talia asta au agenda făcută deja pe următorul an. În plus, în absenţa unei fundaţii, în fiecare an eşti obligat să lucrezi cu altă echipă de organizare, necapitalizând astfel experienţa anului anterior. Aşadar, chiar dacă avem un buget pentru un festival mare, din pricina constrângerilor de tot felul, în acest moment, talia FILIT-ului rămâne incertă. Cred că în România autorităţile locale au o mare problemă să înţeleagă că un festival nu înseamnă doar un buget, că filosofia lui «zi merci că ţi-am dat bani!» nu e una câştigătoare", a mai spus Dan Lungu.

În iulie 2015, organizatorii FILIT anunţau suspendarea în semn de protest, a celei de-a treia ediţii a manifestării, care ar fi urmat să aibă loc în perioada 30 septembrie - 4 octombrie 2015. Organizatorii festivalului acuzau atunci "încercările repetate de a confisca politic evenimentul, continua denigrare a echipei de organizare şi atmosfera tensionată de dispute politice locale".

Ulterior, reprezentanţii Muzeului Literaturii Române din Iaşi şi cei ai Consiliului Judeţean Iaşi au stabilit, în urma unei întâlniri, ca ediţia din acel an a festivalului să aibă totuşi loc, în toamnă, într-o formulă restrânsă.

Cele două părţi au mai convenit ca FILIT să revină în formula clasică începând cu anul 2016. Totodată, s-a decis înfiinţarea unei fundaţii culturale care să organizeze evenimentul, după modelul altor festivaluri importante din Europa.

Pe de altă parte, liderul grupului de consilieri judeţeni PSD Iaşi Cristian Stanciu a lansat critici repetate privind modul în care au fost cheltuiţi banii alocaţi de Consiliul Judeţean către Muzeul Literaturii Române din Iaşi, instituţie ce a organizat primele ediţii ale FILIT Iaşi.

Consilierul PSD afirma că suma alocată pentru fiecare ediţie a FILIT a fost de 500.000 de euro şi că "opinia publică nu ştie nimic despre drumul parcurs de aeşti bani". Potrivit lui Cristian Stanciu, exista un raport de audit cu privire la ediţia FILIT din 2014, dar că documentul este ţinut la secret în biroul preşedintelui CJ Iaşi, Cristian Adomniţei.

Muzeul Literaturi Române Iaşi a replicat că "organizarea festivalului a presupus, în mod evident, antrenarea unor cheltuieli care au fost încă de la început anunţate, bugetul festivalului fiind public".

La primele două ediţii ale festivalului au participat, printre alţii, scriitorii David Lodge, Guillermo Arriaga, François Weyergans, Andrei Kurkov, Norman Manea şi Mircea Cărtărescu.

La ediţia restrânsă a FILIT din 2015 au luat parte scriitorii: Philip Ó Ceallaigh, Vasile Baghiu, Ştefan Baghiu, Petre Barbu, Slobodan Despot (Elveţia), Bogdan Ghiu, Ioan Groşan, Katharina Hagena (Germania), Viorel Ilişoi, Răzvan Ţupa.

FILIT a atras la primele două ediţii peste 60.000 de participanţi, mai ales tineri.

de Monica Stoica
sursa: mediafax.ro 

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.