Treceți la conținutul principal

Greșelile de traducere din cărți și din filme

„În momentul acesta, cobra se ridică pe picioarele dinapoi şi atacă”.

 
Scriitorul Radu Paraschivescu și-a propus să vă vorbească în această emisiune despre greşelile de traducere din cărţi şi din filme. Nu despre toate, desigur. Ar fi imposibil, dat fiind numărul lor. După o selecţie atentă, s-a oprit asupra câtorva dintre cele cu adevărat gogonate.

Una dintre ele i-a atras atenţia în timp ce se uita la un documentar despre viaţa reptilelor. În timp ce vocea englezească a naratorului prezenta punctul culminant al întâlnirii dintre o cobră şi victima ei, i-au căzut ochii pe traducere şi a citit următoarele: „În momentul acesta, cobra se ridică pe picioarele dinapoi şi atacă”. Ar fi interesant de ştiut câte picioare are o cobră şi ce face în clipa când se ridică pe picioarele dinainte: cere un whisky fără gheaţă? Vrea să pună o întrebare? Are de gând să anunţe ora exactă?

Într-un alt documentar, difuzat de acelaşi post TV, se vorbeşte despre una dintre cele două echipe reprezentative ale fotbalului scoţian. Un reporter îi întinde microfonul unui roşcovan ciufulit de vânt, care îşi începe declaraţia simplu şi la obiect: „I support the Glasgow Rangers". Traducătorul (sau poate traducătoarea) găseşte de cuviinţă să furnizeze varianta românească „Îi susţin pe jandarmii din Glasgow”, când traducerea corectă era, bineînţeles, „Ţin cu Glasgow Rangers”. Se prea poate totuşi ca meseria de traducător să fie mai grea decât credem, mai ales dacă ne gândim că un ministru plagiator i-a trecut în bibliografia lucrării de doctorat pe domnii Apud Stiglitz Joseph şi Apud Buzan Barry, despre care bănuia că sunt fraţi, neştiind că latinescul „apud” ţine loc de „după părerea lui” sau de „conform părerii lui”.

Vine acum rândul unui alt caz de impostură, la fel de supărător. O editură din nord-vestul ţării publică un volum cu titlul „Cele mai cunoscute cincizeci de romane ale secolului XX”, în care, tot din cauza unor erori de traducere, sunt prezentate câteva cărţi cu titluri trăşcălii, fără legătură cu titlurile corecte, prezente de ani buni în librării şi biblioteci. Dincolo de faptul că nu toate cele cincizeci de cărţi sunt romane, trebuie observate câteva aberaţii provocate de ignoranţă.

Astfel, „Portocala mecanică” de Anthony Burgess apare aici drept „Mecanismul ceasului oranj”, „Rătăcirile elevului Törless” de Robert Musil se transformă în „Dezorientarea timidului Törless”, „Pavilionul canceroşilor” de Aleksandr Soljeniţîn devine „Staţia cancerului”, „Ultimul suspin al maurului” de Salman Rushdie se preschimbă în „Ultimul suspin al zidului”, „iar Dulgheri, înălţaţi grinda acoperişului” de J. D. Salinger se dă peste cap şi se transformă halucinant în „Ridicaţi capacul podului, oameni ai camerei”.

Iar spirala greşelilor de traducere nu se opreşte aici. Editura despre care vorbește Radu Paraschivescu nu este un caz izolat. Există situaţii chiar mai grave, în care titlurile unor opere ale culturii mondiale sunt traduse greşit prin contrasensuri, confuzii de termeni, interpretări deplasate ale originalului sau poetizări alăturea cu drumul. Este cazul trilogiei „Mourning Becomes Electra” a lui Eugene O'Neill, care a apucat să intre în bibliotecile româneşti sub titlul „Din jale se întrupează Electra”, fără ca traducătorul să ştie sau să-şi aducă aminte că „to become” nu înseamnă doar „a deveni”, ci şi „a i se potrivi”, „a-i sta bine”. De asemenea, că „mourning” nu are doar sensul de „jale”, ci şi pe acela de „doliu”. În aceste condiţii, titlul corect al piesei în limba română ar fi trebuit să fie „Doliul îi şade bine Electrei”.

Radu Paraschivescu amintește în trecere şi de unele traduceri ale aşa-numitelor cărţi motivaţionale, din ciclul „Cum să...” (Cum să prepari o tartă cu fructe, Cum să-ţi înfrumuseţezi grădina, Cum să primeşti musafiri fără să te dai jos din pat etc.). Aici se poate constata o înlănţuire de atentate împotriva limbii române, iar metoda preferată de execuţie pare-a fi barbarismul. Iată şi două exemple de română pervertită: „e bine ca periodic să bonusăm angajaţii” (în loc de „e bine ca periodic să le oferim prime angajaţilor”) şi „bolnavul a fost temperaturizat” (în loc de „bolnavului i s-a luat temperatura”). Mai rămâne să frigiderizăm laptele, să caşcavalizăm sendvişul, să ciocolatizăm tortul şi să marmeladizăm felia de pâine.

sursa: digi24.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu