Treceți la conținutul principal

Atenție: Dacă nu conțin Apostila de la Haga, traducerile din Grecia nu pot fi acceptate de autoritățile române

Problematica traducerilor din limba greacă în limba română efectuate de serviciul traduceri al Ministerul Elen de Externe (cu birou de lucru cu publicul în Monastiraki) continuă să fie una nelămurită de vreme ce există diferențe între sistemele efectuării traducerilor în cele două țări Grecia – România. 
 
În acest sens, am efectuat nenumărate întrebări atât serviciului elen de traduceri, precum și unor traducători ai serviciului amintit, dar și părții române din cadrul Ministerului de Externe.

Care este însă situația?

În România, traducerile acceptate de autorități sunt cele ale traducătorilor autorizați de Ministerul Justiției din România, cu supralegalizarea semnăturii traducătorului la notar. Tot în România mai sunt acceptate, traducerile efectuate și în străinătate dacă traducerea conține Apostila de la Haga.

Mai mulți români din Grecia s-au trezit, în ultima perioadă, la Secția Consulară din Atena, că nu pot folosi traducerile efectuate la serviciul traduceri al Ministerul Elen de Externe (cu birou de lucru cu publicul în Monastiraki). Care este cauza am încercat să aflăm de la Ministerul Român de Externe, autoritatea în măsură să menționeze dacă traducerile efectuate la Ministerul de Externe Elen sunt acceptate la Secțiile Consulare din Atena și Salonic.

Prin răspunsul nr. A1/1599 din 5 noiembrie 2015, Ministerul Afacerilor Externe, prin Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare, răspunde solicitării Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr și menționează că:

Documentele emise de autoritățile elene, inclusiv traducerile legalizate notarial, sunt recunoscute în țara noastră, din punct de vedere formal, numai dacă sunt prevăzute cu Apostila instituită de Convenția de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, convenție la care atât România, cât și Grecia sunt părți. În consecință, pentru a putea fi folosite în cadrul procedurilor consulare instrumentate de Ambasada României la Atena sau de Consulatul General al României la Salonic, în special în cadrul procedurilor în materie de stare civilă, traducerile efectuate și legalizate de instituțiile elene trebuie să fie apostilate în prealabil.

În practică, s-a constatat că traducerile efectuate și legalizate de către biroul de traduceri din cadrul Ministerului Afacerilor Externe elen nu sunt prevăzute cu apostila necesară, motiv pentru care nu pot fi recunoscute ca atare de către autoritățile române", se menționează în comunicatul emis de MAE, Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare.

Am încercat să aflăm și de la partea elenă de ce nu se apostilează aceste traduceri și ni s-a pus la dispoziție răspunsul emis de Direcția Descentralizată Atena, Serviciul Administrativ.

Serviciul elen responsabil cu apostilarea documentelor a răspuns Secției Consulare a Ambasadei României cu privire la apostilarea traducerilor în limba română efectuate de Serviciul Traduceri al Ministerului de Externe, prin adresa nr. 21925/17521 încă din 2014 și menționează:„Așa cum rezultă din Legea 197 (MO 188 t-A / 27-11-1984) adoptarea Convenției de la Haga că Apostila se pune pe document. De asemenea, în conformitate cu documentul cu nr de protocol 36718 Serviciului Producției și Simplificării Procedurilor din Ministerul de Interne, traducerile Ministerului de Externe reprezintă deja documente ale autorității administrative, iar când este vorba de traducerea unui document care conține deja Apostila, apostilarea traducerii nu oferă o valoare probantă plus documentului."

Acesta este răspunsul Direcției Descentralizate din Atena către Ambasada României din urmă cu mai bine un an de zile, precizându-se de partea elenă că „apostilarea traducerii nu oferă o valoare probantă în plus documentului."

Cum am precizat mai sus, referitor la această problemă Ministerul Afacerilor Externe, răspunde în exclusivitate, publicației noastre - ROMEDIA, că: „...În special în cadrul procedurilor în materie de stare civilă, traducerile efectuate și legalizate de instituțiile elene trebuie să fie apostilate în prealabil." Pentru a lămuri și mai mult situația MAE adaugă că: „În practică, s-a constatat că traducerile efectuate și legalizate de către biroul de traduceri din cadrul Ministerului Afacerilor Externe elen nu sunt prevăzute cu apostila necesară, motiv pentru care nu pot fi recunoscute ca atare de către autoritățile române", așa cum se menționează în comunicatul emis de MAE, Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare.

Pe scurt, MAE menționează că fără apostilarea traducerii aceasta nu poate fi acceptată de autoritățile române, iar serviciul elen de aspostilări precizează că „apostilarea traducerii nu oferă o valoare probantă în plus documentului."

N.N. Situația, în practică, înseamnă că documentul elen de stare civilă este apostilat și tradus la Ministerul de Externe, iar mai apoi se apostilează și traducerea (deci două apostile separate una pe document, una pe traducere). Sistemul din România permite ca traducerile efectuate de traducători autorizați de Ministerul Justiției din România să fie aspotilate și cetățenii le pot utiliza fără probleme în Grecia. În Grecia, nu este posibil acest lucru, deocamdată.

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor vă punem la dispoziție link-ul unde găsiți numele și datele de contact ale traducătorilor autorizați de Ministerul Justiției din România care au birouri în GreciaTRADUCATORI AUTORIZATI. Menționăm că și Serviciile Consulare oferă servicii de traducere pentru deservirea cetățeanului.

Ana Țuțuianu – Ziarul Online Românesc din Grecia, Romedia.gr
sursa: rgnpress.ro

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu