Istoria Festivalului George Enescu, partea a II-a: Cum a reusit un Festival International sa faca fata obstacolelor vremii. La concurenta cu Cantarea Romaniei
Urmatoarele cinci editii ale Festivalului George Enescu au fost
umbrite de amestecul autoritatilor politice in organizarea acestuia. In
urmatorii ani, Festivalul a fost scurtat, organizatorii au fost nevoiti
sa lucreze cu bugete mult mai mici, iar artistii promovati au fost adusi
cu preponderenta din tarile socialiste. Festivalul International George
Enescu urma sa intampine mai multe obstacole in acea perioada , dar
dupa caderea comunismului isi va recapata stralucirea bine meritata.
Editia
din anul 1976 vine cu o noua veste neplacuta: Festivalul nu mai are
concurs si comitet de organizare. Si, asa cum devenise previzibil dupa
editia anterioara, Simpozionul International de muzicologie n-a
beneficiat de participarea cercetatorilor din strainatate, devenind
astfel un simpozion national.
Resursele
financiare din ce in ce mai mici ale organizatorilor s-au resimtit si
la editia din 1985 a Festivalului George Enescu, cand s-au inregistrat
nu mai putin de 80 de creatii romanesti.
"Enescu
ramane pentru mine cea mai extraordinara fiinta omeneasca, cel mai mare
muzician si cea mai puternica influenta exercitata vreodata asupra
mea"- Yehudi Menuhin despre George Enescu
de Smile Media HotNews.ro
cu sprijinul Enel
- A sasea editie – Durata festivalului este scurtata cu o saptamana
Si
in acest an Yehudi Menuhin, elevul lui George Enescu si unul dintre ei
mai mari violonisti ai secolului 20, si-a facut simtita prezenta pe
scena Festivalului in care era omagiat cel pe care il considera
“absolutul”.
Yehudi Menuhin, prezent din nou pe scenele Festivalului Enescu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)
Incepand
cu editia din 1973, se observa tendinta autoritatilor de a invita la
Festivalul Enescu artisti care veneau din statele socialiste, acest
lucru nefiind o mare supriza avand in vedere contextul politic din acea
perioada. Astfel, in acest an, dintre cele cinci orchestre internationale prezente, trei faceau parte din lagarul comunist.
La
editia din 1973 au fost prezenti pe scenele Festivalui Enescu Leonid
Kogan, care l-a înlocuit pe Sviatoslav Richter, Philippe Entremont,
Ghenadi Rojdestvenski si Radmila Bakocevici.
Leonid
Kogan este unul dintre violonistii celebri ai secolului 20 si este
printre cei mai mari reprezentanti ai Scolii sovietice de vioara.
- A saptea editie - Christian Ferras, elevul lui Enescu, a incantat spectatorii
Dintre
numele rasunatoare ale muzicii internationale, spectatorii romani i-au
audiat pe: Pierre Cochereau, Christian Ferras, Grace Bumbry, Victoria de
Los Angeles si Elisabeth Schwarzkopf.
Grace
Bumbry, interpreta de origine afro-americana, nascuta in 1937 in Louis
Missouri este una dintre cele mai importante voci din generatia sa. In
anii '60 interpreteaza roluri de mezzo-soprana si este prima cantareata
de culoare care a "cantat" rolul Venus din opera Tannhäuser, de Richard
Wagner (1961, Wagner Bayreuth Festival).
In
anii '70 interpreteaza roluri de soprana, din repertoriul sau
adaugandu-se, printre multe altele, rolurile principale din "Salome", de
Richard Strauss, "Macbeth" de Verdi, "Norma" de Vincenzo Bellini.
Christian Ferras, violonist francez, era, la fel ca Yehudi Menuin, elevul si admiratorul lui George Enescu.
Mai mult decat atat, in 1948, Ferras a castigat locul 1 la Festivalul
International de la Scheveningen, concurs ca l-a avut ca jurat chiar pe
Yehudi Menuin.
Artistii
romani prezenti la festival au fost: Radu Lupu, Stefan Ruha, Ludovic
Bacs, Mircea Basarab, Mihai Brediceanu, Iosif Conta, Emil Simion si
Cornel Trailescu.
Dirijorul
roman Iosif Conta a studiat Conservatorul la Arad, Cluj, București și
Londra. Sub bagheta sa, in 1964, Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii
Române interpreteaza in prima auditie in Romania poemul simfonic Vox
Maris de George Enescu.
Dirijorul roman Iosif Conta (sursa foto: Muzeul National George Enescu)
Orchestra
Simfonica a Radioteleviziunii Ungare din Budapesta, Madrigalistii din
Belgrad, Orchestra de camera din Moscova si Cvartetul vocal -
instrumental Studio der Frühen Musik au fost formatiile prezente la
editia din 1976 a Festivalului Enescu.
- A opta editie: Festivalul George Enescu si Cantarea Romaniei
Dupa
lansarea primei editii a Festivalului “Cantarea Romaniei”, prestigioasa
manifestare culturala a Festivalului Enescu ramane in umbra acestei
“ample manifestari educative, politico-ideologice, culturale artistice
de creatie si interpretare, menita sa imbogateasca si sa diversifice
viata spirituala a tarii”
Pianistul Dan Grigore (sursa foto: Muzeul National George Enescu)
Artistii
lirici prezententi la editia din 1979 a Festivalului Enescu au fost
Sheila Armstrong, Tamara Milaskina si Dan Iordachescu, iar dintre
formatiile muzicale amintim Orchestra Simfonica a Radiodifuziunii
Cehoslovace, Deutsche Kammerakademie, Sextetul de suflatori 'Gabrieli
Brass Ensamble', Orchestra Simfonica a Filarmonicii 'George Enescu' si
Orchestra Simfonica a Radioteleviziunii Romane. (Agerpres)
In
acelasi an spectatorii s-au bucurat si de prezenta inedita a Companiei
de Balet Alvin Ailey din Statele Unite ale Americii si a Trupei de
dansuri traditionale Miyagi Minoru din Japonia.
Chiar
daca in anul 1979 Festivalul Enescu ramanea in umbra "Cantarii
Romaniei", scenele din Bucuresti nu au dus lipsa unor personalitati
remarcabile: Nikita Magaloff, pianist rus, Viktor Tretiakov, violonist
si dirijor din Rusia, Ludwig Hölscher, violoncelist german si mai sus
amintita Sheila Amstrong, soprana din Marea Britanie.
Nikita
Magaloff a fost un pianist ruso-georgian, celebru pentru pasiunea sa
pentru muzica lui Chopin. Magaloff era obisnuit sa efectueze lucrarile
complete la pian in sase recitaluri. Artistul a fost primul care a
inregistrat operele complete ale lui Chopin. Chiar daca cei care au
criticat inregistrarile spuneau ca Magaloff nu a reusit sa surprinda
adancimile muzicii lui Chopin, acestea pot fi considerate inovatoare
pentru fidelitatea lor textuala.
La finalul festivalului din 1979, Agentia Nationala de Presa
scria "Editia a VIII-a a festivalului, ca si cele anterioare,
reconfirma pretuirea de care se bucura pretutindeni muzica lui Enescu,
cea romaneasca in genere".
- A noua editie: Centenarul nasterii lui George Enescu
Editia
din 1981 a Festivalului George Enescu confirma drumul anevoios pe care
se pornise in editiile anterioare. Cu mari eforturi, organizatorii
reusesc sa demareze Festivalul deoarece in acest an se implineau 100 de
ani de la nasterea lui Enescu.
De
pe scena internationala a muzicii clasice au fost prezenti la editia a
noua a Festivalului Annerose Schmidt (pianista), François Joël Thiollier
(pianist), Vladimir Spivakov (violonist si dirijor), Emil Ceakarov
(dirijor), Isaac Karabtchiewisky (dirijor) si Herbert Kegel (dirijor).
François-Joël
Thiollier este un pianist francez-american recunoscut la scara
internationala. Acesta s-a nascut la Paris in 1943 si a sustinut primul
sau concert la varsta de 5 ani. (wikipedia)
"Dirijatul
este ceva ce trebuie sa inveti singur", spunea Herbert Kegel. In 1940,
Kegel a fost trimis in razboi, dar rana ramasain urma unei impuscaturii
la mana stanga a pus capat carierei sale de pianist. Razboiul si-a pus
amprenta asupra personalitatii lui Kegel, care la finalul vietii s-a
concentrat in mare parte pe muzica ce avea teme anti-razboi.
Din
pacate, in anul 1990, Kegel sufera un episod depresiv grav ce il
determina sa isi ia viata, scurtand astfel in mod tragic o cariera glorioasa.
Interesant
de mentionat este ca in anul 1981 dintre cele sapte formatii muzicale
prezente, trei au fost ansambluri coregrafice: Trupa Eurythmeum din
Stuttgart, Compania Lar Lubovitch si Compania de Balet Sopianae.
In
ceea ce priveste critica internationala, reprezentatia Teatrului Mare
Academic de Stat al U.R.S.S a fost extrem de apreciata.
Pianistul si compozitorul Radu Lupu (sursa foto: Muzeul National George Enescu)
Printre
artistii romani pe care spectatorii au putut sa ii admire pe scenele
Festivalului Enescu s-au numarat Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Radu
Lupu, Ion Voicu, Victoria Mann, Emilia Petrescu, Mihaela Agachi, Ionel
Pantea si Florin Diaconescu.
- A zecea editie: Anul creatiilor romanesti
A
zecea editie vine si cu un record, acesta fiind anul in care creatia
lui George Enescu a fost reprezentata printr-un numar de 25 de lucrari,
cel mai mare de pana atunci.
Violonista Mihaela Martin- (sursa foto: Muzeul National George Enescu)
La
aniversarea de 10 ani, spectatorii s-au bucurat de prezenta a doar doua
formatii instrumentale internationale: cvartetul Dolezal din
Cehoslovacia si cvartetul Brodsky din Marea Britanie.
Printre
interpretii straini renumiti, in 1985 s-au remarcat pe scenele de la
Bucuresti Viktor Tretiakov (violonist), Siegfried Lorenz (artist liric),
Herbert Kaliga (pianist), Rudolf Innig (pianist) si Jean Perisson
(dirijor).
Violonistul si
dirijorul rus Viktor Tretiakov revine pe scena Festivalului Enescu si
in 1985, dupa ce participase la editia in 1979.
Dovedeste
de mic un talent muzical extraordinar si in 1956, la varsta de 10, este
admis in clasa celebrului violonist Yury Yankelevich, de la Scoala
Centrala de Muzica din Moscova.
In
1966 castiga premiul intai la cea de-a treia editie a Concursului
International Tchaikovsky, iar de-a lungul carierei sale a interpretat
alaturi de cele mai importante orchestre din lume.
Anul
1985 incheie mai mult de un deceniu in care existenta Festivalului a
stat sub semnul intrebarii, dar din acest punct nu urma sa mai dureze
foarte mult pana cand prestigioasa manifestare culturala urma sa isi
recapete bine meritata stralucire.
de Smile Media HotNews.ro
cu sprijinul Enel